Inflatia galopanta: ce semnificatie are pentru regiunea Europei Centrale si de Est?

Autor: Bancherul.ro
2007-12-11 13:24

Dupã câtiva ani în care în regiunea Europei Centrale si de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflatie, inflatia se înscrie brusc pe un trend ascendent. Aceasta nu este doar o problemã regionalã - inflatia creste la nivel mondial. În principal, preturile mai ridicate pentru produse alimentare si petrol sunt considerate responsabile pentru inflatia mai ridicatã, iar contributia lor la inflatia din Europa Cen-tralã si de Est este mult mai mare decât în vestul Europei. Analistii Erste Group au evaluat factorii pe termen scurt ce au contribuit la cresterea inflatiei în tãrile ECE în ultimele luni, precum si factorii pe ter-men lung care vor determina convergenta preturilor în viitor, se arata intr-un comunicat al bancii. Vezi analiza in documentul atasat

Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru titei, grâu si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. În timp ce cererea tot mai ridicatã la nivel mondial pentru grâu si lapte praf poate continua sã exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui sã ducã la o scãdere a preturilor, dacã perioadele de secetã nu se vor repeta anul viitor. “Ne asteptãm ca bãncile centrale sã nu reactioneze pe deplin la acesti factori, în-trucât sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. To-tusi, este foarte probabil ca bãncile centrale din Europa Centralã si de Est sã actioneze si ne asteptãm sã rãspundã inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobînzilor sau cel putin prin lan-sarea unor comentarii alarmiste, care sã sustinã eforturile depuse în vederea reducerii inflatiei”, spune Juraj Kotian.

Pe lângã factorii pe termen scurt, convergenta preturilor pe termen lung va afecta de asemenea inflatia, mai ales în cazul noilor membri ai Uniunii Europene. “Convergenta preturilor în regiunea Europei Cen-trale si de Est trebuie perceputã ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare înãsprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dobânzii oferã beneficii impor-tante celor care investesc în valutele Europei Centrale si de Est”, declarã Juraj Kotian. Cum bunurile si serviciile încã sunt mai ieftine aici decât în tãrile mai avansate ale UE, noile state membre se apropie treptat de un nivel de preturi comun pentru EU-15. Pentru a obtine convergenta, cresterea preturilor este în general mai ridicatã în rândul noilor state membre decât în "vechea Europã". Canalul alternativ de convergentã a preturilor este aprecierea ratei de schimb valutar.

În parte, convergenta a fost obtinutã prin aprecierea ratei de schimb, care a crescut rentabilitatea inves-titiilor în instrumentele de venituri fixe din Europa Centralã si de Est. Restul convergentei a fost asigu-ratã printr-o inflatie mai ridicatã, însotitã de diferentiale mai mari ale ratelor dobânzii. Pe mãsurã ce economiile din Europa Centralã si de Est continuã procesul de convergentã a preturilor, investitiile în tãrile Europei Centrale si de Est cu rate de schimb valutar flexibile ar trebui sã continue sã ofere benefi-cii importante, distribuite în mod diferit între aprecierea ratei de schimb valutar si diferentialele ratei dobânzii. Cererea pentru valute central si est-europene care furnizeazã o primã de rentabilitate ar tre-bui sã ajute bãncile centrale în eforturile lor de dezinflatie si sã încline distributie acestei prime mai de-grabã cãtre aprecierea ratei de schimb valutar decât cãtre diferentialele ratei dobânzii.

Mai importantã pentru dezvoltarea ulterioarã a preturilor si rentabilitatea investitiilor în valutele central si est-europene este chestiunea convergentei în ce priveste cresterea veniturilor si a preturilor. Conver-genta preturilor în Europa Centralã si de Est este obtinutã printr-o combinatie între aprecierea ratei de schimb valutar si diferentiale ale inflatiei - ambele sustin investitiile în valute central si est-europene. Diferentialele inflatiei se traduc în diferentiale mai ridicate pentru rata dobânzii, în timp ce aprecierea ratei de schimb valutar creste în mod direct rentabilitatea investitiilor valutare. Convergenta ulterioarã a preturilor si conditiile monetare dure în Europa Centralã si de Est (prin intermediul aprecierii ratei de schimb valutar sau/si a ratelor mai mari ale dobânzii) ar trebui sã genereze o primã de rentabilitate pen-tru investitiile în valutele central si est-europene de aproximativ 2-6% p.a. în urmãtorii doi ani. Exceptie face Slovacia, unde politica monetarã nu va avea posibilitatea sã reactioneze la convergenta preturilor, din cauza adoptãrii monedei Euro.

Analistul Erste Group afirmã: “În mãsura în care tãrile converg în ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne asteptãm ca aceastã primã sã rãmânã la valori pozitive în tãrile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie. Conform previziunilor noastre:
• Cea mai ridicatã primã de rentabilitate, de aproximativ 6% p.a. incluzând efectul valutar, ar putea fi atinsã prin intermediul investitiilor în Leul românesc, urmat de
• O ratã de rentabilitate de 3,6% p.a. pentru zlotul polonez, pentru perioada 2008-2009.
• O investitie în valuta cehã va genera o ratã medie de rentabilitate de aproximativ 2.5 p.a. în pe-rioada 2008-2009.
• O primã de rentabilitate de aproximativ 2% p.a. se estimeazã pentru Ungaria, unde cresterea economicã fortatã oferã doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumentepen-tru înãsprirea excesivã a politicii monetare.
• Ne asteptãm ca prima de rentabilitate pentru investitiile în coroane slovace sã fie în medie aproape de zero, pentru perioada 2008-2009, întrucât rata de schimb valutar va fi fixã, iar dobânzile se vor alinia la zona Europei, datoritã adoptãrii monedei Euro.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1982

Download 0712111327_Erste_Bank_Soaring_Inflation.pdf

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)