Bancherul - BANCI / Analiza / Inflatia galopanta: ce semnificatie are pentru regiunea Europei Centrale si de Est?

Dup� c�tiva ani �n care �n regiunea Europei Centrale si de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflatie, inflatia se �nscrie brusc pe un trend ascendent. Aceasta nu este doar o problem� regional� - inflatia creste la nivel mondial. �n principal, preturile mai ridicate pentru produse alimentare si petrol sunt considerate responsabile pentru inflatia mai ridicat�, iar contributia lor la inflatia din Europa Cen-tral� si de Est este mult mai mare dec�t �n vestul Europei. Analistii Erste Group au evaluat factorii pe termen scurt ce au contribuit la cresterea inflatiei �n t�rile ECE �n ultimele luni, precum si factorii pe ter-men lung care vor determina convergenta preturilor �n viitor, se arata intr-un comunicat al bancii. Vezi analiza in documentul atasat

Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, �n special pentru titei, gr�u si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. �n timp ce cererea tot mai ridicat� la nivel mondial pentru gr�u si lapte praf poate continua s� exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui s� duc� la o sc�dere a preturilor, dac� perioadele de secet� nu se vor repeta anul viitor. “Ne astept�m ca b�ncile centrale s� nu reactioneze pe deplin la acesti factori, �n-truc�t sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. To-tusi, este foarte probabil ca b�ncile centrale din Europa Central� si de Est s� actioneze si ne astept�m s� r�spund� inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dob�nzilor sau cel putin prin lan-sarea unor comentarii alarmiste, care s� sustin� eforturile depuse �n vederea reducerii inflatiei”, spune Juraj Kotian.

Pe l�ng� factorii pe termen scurt, convergenta preturilor pe termen lung va afecta de asemenea inflatia, mai ales �n cazul noilor membri ai Uniunii Europene. “Convergenta preturilor �n regiunea Europei Cen-trale si de Est trebuie perceput� ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare �n�sprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dob�nzii ofer� beneficii impor-tante celor care investesc �n valutele Europei Centrale si de Est”, declar� Juraj Kotian. Cum bunurile si serviciile �nc� sunt mai ieftine aici dec�t �n t�rile mai avansate ale UE, noile state membre se apropie treptat de un nivel de preturi comun pentru EU-15. Pentru a obtine convergenta, cresterea preturilor este �n general mai ridicat� �n r�ndul noilor state membre dec�t �n "vechea Europ�". Canalul alternativ de convergent� a preturilor este aprecierea ratei de schimb valutar.

�n parte, convergenta a fost obtinut� prin aprecierea ratei de schimb, care a crescut rentabilitatea inves-titiilor �n instrumentele de venituri fixe din Europa Central� si de Est. Restul convergentei a fost asigu-rat� printr-o inflatie mai ridicat�, �nsotit� de diferentiale mai mari ale ratelor dob�nzii. Pe m�sur� ce economiile din Europa Central� si de Est continu� procesul de convergent� a preturilor, investitiile �n t�rile Europei Centrale si de Est cu rate de schimb valutar flexibile ar trebui s� continue s� ofere benefi-cii importante, distribuite �n mod diferit �ntre aprecierea ratei de schimb valutar si diferentialele ratei dob�nzii. Cererea pentru valute central si est-europene care furnizeaz� o prim� de rentabilitate ar tre-bui s� ajute b�ncile centrale �n eforturile lor de dezinflatie si s� �ncline distributie acestei prime mai de-grab� c�tre aprecierea ratei de schimb valutar dec�t c�tre diferentialele ratei dob�nzii.

Mai important� pentru dezvoltarea ulterioar� a preturilor si rentabilitatea investitiilor �n valutele central si est-europene este chestiunea convergentei �n ce priveste cresterea veniturilor si a preturilor. Conver-genta preturilor �n Europa Central� si de Est este obtinut� printr-o combinatie �ntre aprecierea ratei de schimb valutar si diferentiale ale inflatiei - ambele sustin investitiile �n valute central si est-europene. Diferentialele inflatiei se traduc �n diferentiale mai ridicate pentru rata dob�nzii, �n timp ce aprecierea ratei de schimb valutar creste �n mod direct rentabilitatea investitiilor valutare. Convergenta ulterioar� a preturilor si conditiile monetare dure �n Europa Central� si de Est (prin intermediul aprecierii ratei de schimb valutar sau/si a ratelor mai mari ale dob�nzii) ar trebui s� genereze o prim� de rentabilitate pen-tru investitiile �n valutele central si est-europene de aproximativ 2-6% p.a. �n urm�torii doi ani. Exceptie face Slovacia, unde politica monetar� nu va avea posibilitatea s� reactioneze la convergenta preturilor, din cauza adopt�rii monedei Euro.

Analistul Erste Group afirm�: “�n m�sura �n care t�rile converg �n ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne astept�m ca aceast� prim� s� r�m�n� la valori pozitive �n t�rile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie. Conform previziunilor noastre:
• Cea mai ridicat� prim� de rentabilitate, de aproximativ 6% p.a. incluz�nd efectul valutar, ar putea fi atins� prin intermediul investitiilor �n Leul rom�nesc, urmat de
• O rat� de rentabilitate de 3,6% p.a. pentru zlotul polonez, pentru perioada 2008-2009.
• O investitie �n valuta ceh� va genera o rat� medie de rentabilitate de aproximativ 2.5 p.a. �n pe-rioada 2008-2009.
• O prim� de rentabilitate de aproximativ 2% p.a. se estimeaz� pentru Ungaria, unde cresterea economic� fortat� ofer� doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumentepen-tru �n�sprirea excesiv� a politicii monetare.
• Ne astept�m ca prima de rentabilitate pentru investitiile �n coroane slovace s� fie �n medie aproape de zero, pentru perioada 2008-2009, �ntruc�t rata de schimb valutar va fi fix�, iar dob�nzile se vor alinia la zona Europei, datorit� adopt�rii monedei Euro.”