ECONOMIE | Stiri economice

Avansul puterii de cumparare a salariilor in februarie 2021, la cea mai mica valoare de dupa impactul initial al pandemiei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2021-04-20 23:35

Câștigul salarial mediu brut din luna februarie 2021 a fost de 5.497 lei, mai mic cu 30 lei sau 0,9% față de luna precedentă, conform INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 3.365 lei, sumă echivalentă cu 688 euro. După ajustarea cu nivelul preţurilor (55,2% din nivelul mediu european), a rezultat o putere de cumpărare echivalentă de 1.247 de euro la preţurile medii din UE. Este o valoare similară cu cea din luna octombrie a anului trecut.

Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 2,8 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 221,4%.

Pe fondul unei inflații anuale crescute la 3,16% în februarie 2021, avansul puterii de cumpărare a salariilor faţă de aceeaşi lună a anului anterior s-a redus semnificativ, la doar +1,9%.

Este cea mai mica valoare de după cele din aprilie și mai 2020, la impactul inițial al crizei economice indusă de pandemia Covid.

Discrepanța dintre avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 14% în termeni nominali a pensiilor, respectiv +10,7% în termeni reali) și revenirea producției de mărfuri, rămasă încă sub nivelul din 2019, s-a tradus în majorarea deficitului comercial, care a urcat anul trecut la 18,4 miliarde euro sau 8,5% din PIB estimat pentru 2020.

Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în industria extractivă (+8,4% nominal și +5,1% în termeni reali), cu observația că luna februarie a venit cu obișnuita scădere sezonieră a veniturilor în termeni nominali. Sănătatea a rămas pe locul doi, după ce salariile au scăzut cu aproape trei procente față de ianuarie. Podiumul a fost completat de tehnologia informației (+7,5% nominal și +4,2% ca putere de cumpărare).

Trei alte domenii de activitate s-au mai situat peste cota de 3% majorare a puterii de cumpărare, respectiv cercetare-dezvoltare (+3,3%), industria prelucrătoare (+3,2%) și energie electrică şi termică, gaze, apă (+3,1%).

Transportul și depozitarea au coborât la cota zero a evoluției salariului real iar nu mai puțin de cinci sectoare, inclusiv administrația publică (-2,1%) și învățământul (-3,6%), s-au aflat pe minus. Surpriză majoră, pentru prima dată de la declanșarea pandemiei, HoReCa a cedat „lanterna roșie”, sectorul codaș fiind cel de telecomunicații (-5%).

Taguri: Institutul National de Statistica (INS)  Macroeconomie  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii

 



 

Ultimele Comentarii