ECONOMIE | Analize economice

”Inflația industrială”, în ușoară scădere per total, dar intensificată pe filiera externă

Autor: Dan Palangean
2022-07-06 16:08

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în mai 2022 cu 1,5% față de luna anterioară, ajungând la 46,55% nivel anual, ușor sub valoarea din luna precedentă (47,11%).

Datele INS arată o creștere lunară de numai 0,47% pe canalul pieței interne, mult sub avansul venit pe filieră externă (+3,76%).

Cu toate acestea, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+59,19%) și a celor de pe piața externă (+25,12%) a rămas semnificativ. Diferența de 34 de puncte procentuale, comparativ cu doar două puncte procentuale în urmă cu 12 luni (vezi tabelul), constituie un factor destabilizator iar tendința de creștere continuă pe segmentul extern devine problematică.

De reținut, NU indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic față de luna precedentă a dat tendința generală (doar +0,07%, deși a rămas foarte ridicat în termeni anuali, +129,80%), ci bunurile intermediare (+4,02% și +34,41% anual). La mare distanță s-au plasat bunurile de folosință îndelungată (+2,19%, respectiv 17,61%), bunurile de uz curent (+1,67% lunar și +15,43% anual) și bunurile de capital (+0,58%, respectiv +10,67%).

Astfel, chiar și după plafonarea prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi substanțiale, la care adaugă costurile majorate semnificativ cu subansamble. Ceea ce afectează profiturile (încasările din impozitul pe profit au scăzut cu circa un miliarde de lei în primele 5 luni ale anului) și remunerarea forței de muncă (aflată la circa -2% ca salariu real).

Pe ramuri industriale, se pot observa scumpiri majore față de aceeași lună a anului trecut la extracția petrolului brut (+207,52%, chiar după cea mai mare reducere lunară, de -14,27%), furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+135,73%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+113,19%, după cea mai mare creștere lunară, de +9,74%).

Le urmează, cu ritmuri foarte ridicate, industria metalurgică (+54,50%, după a treia cea mai mare creștere pe mai 2022, +8,26%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+51,48%), prelucrarea lemnului (+48,58%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+32,18%), hârtia și produsele din hârtie (+31,02%) și fabricarea produselor din tutun (+29,77%). La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+4,38%) și tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+4,49%).

În continuare, avansul activității economice va rămâne afectat de costurile foarte mari cu energia, chiar dacă la intern prețurile industriale au mai dat înapoi, inclusiv prin efect de bază. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în special pe traseul bunurilor intermediare înglobate în produsele finite, cu afectarea puterii de cumpărare.

Taguri: Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie inflatia

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice

Inflația anuală a scăzut la 5,1%

Inflația anuală a scăzut în august 2024 până la 5,1%, potrivit datelor publicate de INS. În a opta lună a anului, prețurile au avansat per total cu 0,23%, în principal sub efectul creșterii prețurilor la combustibili și la detalii

Comerțul cu amănuntul, +7% după primele 7 luni

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în iulie 2024 față de luna anterioară cu 4,6% pe seria brută, dar s-a diminuat cu -1,8% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

Datoria publică, 52,6% din PIB la finele lunii mai 2024

Datoria publică a României a crescut până la 52,6% din PIB la finele lunii mai 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 862,34 miliarde lei, în creștere cu aproape zece detalii

România - cel mai mic cost al vieții dintre țările UE

România are cel mai mic cost al vieții dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate pentru mijlocul anului 2024 de către site-ul de specialitate numbeo.com. Țara noastră figurează pe locul 33 între 40 de state europene analizate, după detalii