Visa propune guvernului un program de adoptare a platilor cu cardul, pentru reducerea economiei subterane

Autor: Bancherul.ro
2013-05-11 10:57

Visa va propune guvernului un program de implementare a platilor cu cardul in sectorul public, cu scopul reducerii evaziunii fiscale, in conditiile in care Romania este pe locul 2 in Europa privind ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%, potrivit unui raport publicat de Visa Europe.

“Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. În prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane. Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, a declarat Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

Măsurile concrete* adoptate de guvernele din Europa cu scopul de a genera un comportament pozitiv al cetăţenilor prin propriile acţiuni sunt descrise în raport. Exemple precum iniţiativele pe termen lung de guvernare electronică, în special privind posibilitatea de a plăti diverse servicii din sectorul public prin mijloace electronice, reprezintă un element esenţial pentru schimbarea vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, raportul cere guvernelor să conştientizeze potenţialul plăţilor electronice în combaterea economiei subterane.

*Exemple de măsuri concrete adoptate de guverne:

- În 2010, Polonia a introdus un fond special pentru terminale POS care viza creșterea gradului de penetrare a acestora. Ca urmare, în doi ani şi jumătate au fost instalate un număr de 100 000 de noi terminale POS, dintre care 75% în sectoarele predispuse la economia subterană.
În 2011, Irlanda a dezvoltat și implementat o strategie pentru includerea populației în sistemul financiar.
- În 2011, Italia a introdus obligativitatea realizării de plăți electronice pentru sume mai mari de 1.000 euro. Italia a introdus stimulente fiscale pentru plățile electronice la POS, în paralel cu perspectiva închiderii afacerii în cazul comercianților care nu au emis bon fiscal de trei ori într-o perioadă de cinci ani. Rezultatele studiilor au arătat că au fost colectate impozite suplimentare însumând 9,1 miliarde euro. Măsuri obligatorii similare au fost introduse în Spania (obligativitatea realizării de plăți electronice pentru sume mai mari de 2.500 euro) și Grecia (prag de 1.500 euro).
- În 2012, Portugalia a introdus pentru bănci raportarea obligatorie către autoritățile fiscale a tranzacțiilor la POS-urile de la comercianţi.

Finantele vor sa limiteze la 2.000 de lei platile cu numerar intre firme

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) intenţionează să limiteze la 2.000 lei de la 10.000 lei în prezent plăţile cu numerar între persoanele juridice, a declarat recent într-o conferinţă de specialitate, Dan Manolescu, secretar de stat în minister.

"Există din '96 Ordonanţa de Guvern nr. 15 care a fost modificată de-a lungul timpului care stabilea diverse obligaţii legate de plata prin bancă între companii. Avem în acest moment o obligativitate a societăţilor comerciale de a nu face plăţi în numerar mai mari de 10.000 lei pe zi şi mai mari de 5.000 lei către un agent agent economic cu o singură excepţie, anume a operatorilor de cash&carry. Se intenţionează ca, în această zonă a relaţiilor între comercianţi, la acest moment, să fie redus acest plafon care în prezent este de 10.000 lei la o limită de 2.000 de lei pentru a stimula şi a împinge agenţii economici să facă plăţi între ei prin sisteme bancare şi o extindere a zonei de aplicare a acestei limitări de la persoană juridică la persoană juridică la comercianţi, în general. Pe proiectul de ordonanţă pe care îl avem în vedere sunt supuse acestei reglementări nu doar plăţile către persoane juridice ci şi plăţi între persoane juridice şi persoane fizice autorizate, persoane care desfăşoară activităţi comerciale, în general", a spus Manolescu.

Potrivit acestuia, o altă intenţie este de a încerca să limiteze, prin acest act normativ, şi plăţile pe care persoanele juridice le fac către persoane fizice, în general, pentru rambursări de împrumuturi pentru plăţi de dividende, cesiuni de drepturi de creanţe şi aşa mai departe, "tot la acest plafon de 2.000 lei pe numerar, urmând ca restul plăţilor să fie făcute prin instrumente bancare".

"O astfel de măsură are la bază şi raţiuni de natura descurajării evaziunii fiscale pentru că numerarul în sine creează potenţial de evaziune fiscală şi probleme în urmărire şi în administrare. Sperăm ca aceste măsuri să fie aplicabile într-un timp cât mai scurt. (...) În România populaţia rurală este într-o pondere de aproximativ 50%. Sunt judeţe în ţară cu populaţie rurală de 60 - 70%. Gradul de cultură bancară şi gradul de disponibilitate a populaţiei de a folosi carduri bancare care sunt poate cel mai la îndemână substitut de numerar nu este unul care să fie încurajator şi care să permită, cel puţin în acest moment, şi României să ia decizii în această direcţie", a explicat oficialul MFP.

Focus pe România

Economia subterană din România a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, datorită pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare globale şi creşterii plăţilor electronice. Economia subterană din România este estimată la 39,6 miliarde euro în 2013, în scădere cu peste 3,5% faţă de 2008 şi cu aproape 15% comparativ cu 2003.

Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%, potrivit studiului publicat de Visa Europe.

Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”. Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 - 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice.  

PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, potrivit estimărilor incluse în raportul Visa Europe.

Economia subterana din Europa, la cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani

Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice, potrivit unui raport publicat de Visa Europe. În 2013, se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

Raportul Economia subterană în Europa, 2013 - Utilizarea sistemelor de plăți electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveția, Austria, Olanda și Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croația, Lituania și Estonia.

Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelație strânsă între economia subterană și ciclul economiei, această temă fiind abordată și în studiul din 2013. Sunt evidențiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalități inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe și impozite sau reduceri de beneficii.

“În perioadele de declin economic, din cauza șomajului în creștere, veniturilor mai reduse și temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activități care ţin de economia subterană. Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite.

Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plățile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

Romania a dezvoltat sistemul de plata a taxelor si impozitelor locale cu cardul

Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane.

De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali. O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice.

Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent.

Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării. 

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 945

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)