Radu Ghetea: CEC Bank ar avea nevoie de o institutie financiar-bancara internationala care sa detină 25-30% din actiuni

Autor: Bancherul.ro
2015-05-24 22:48

CEC Bank ar avea nevoie de o instituție financiar-bancară internațională care să dețină 25-30% din bancă și să suplinească rolul pe care îl au băncile mamă pentru sucursalele lor de pe piața din România, a declarat într-un interviu acordat Agerpres, Radu Grațian Ghețea, președinte și director general al CEC Bank.

Radu Ghețea susține, pe de altă parte, că statul ar trebui să dețină controlul asupra băncii. De asemenea, acesta nu crede că listarea pe bursă este cea mai bună soluție pentru obținerea de capital și nici vânzarea unei participații către fonduri de investiții.

Ghețea a vorbit și despre viitorul sau profesional și a precizat că, dacă i se va propune o poziție neexecutivă la CEC Bank, va decide în funcție de condițiile oferite. El a precizat, însă, că va analiza și alte oferte.

- De ce era nevoie de rebranduirea CEC Bank?

Radu Ghețea: Privind în urmă putem să evaluăm care au fost efectele schimbării de imagine. Este o schimbare de imagine necesară la o instituție care după 140 și ceva de ani de activitate de bancă de economii care strângea economiile populației și care trecuse și printr-un moment mai puțin plăcut, acela al privatizării care nu s-a finalizat. În aceste condiții, atât la nivelul imaginii unităților noastre, dar și la nivelul mental al salariaților, trebuia făcut ceva. Rebrandingul sau schimbarea de imagine a cuprins pe de o parte acele renovări de sedii, toate făcute după același caiet de sarcini. În ceea ce privește schimbarea mentalității oamenilor, aici am avut destul de mult de lucru, în special prin cursuri de pregătire. S-au făcut zeci de mii de ore de pregătire a celor peste 6.500 de oameni, câți erau în bancă atunci.

- Cât a costat rebranduirea?

Radu Ghețea: Nu am o cifră acum. Pot să vă spun că în perioada din 2007 și până în prezent au fost făcute investiții de circa 500-600 milioane de lei. Investiții însemnând echipamente, mobilier, renovări de sedii, echipamente de securitate, echipamente de calcul. A fost necesar să schimbăm imaginea din toate punctele de vedere. Nu puteam să rămânem cu mașini de calculat semiautomate și degeaba aveam, să spunem, gresie frumoasă pe jos.

- Schimbarea sistemului informatic cât ar fi costat?

Radu Ghețea: Nu avem o evaluare și chiar dacă am avea nu am spune-o. Puteți să întrebați alte bănci ce au făcut. Este vorba de câteva zeci de milioane de euro. Depinde și cât vrei să investești în așa ceva.

- Unde vedeți CEC Bank peste 10 ani ca și cotă de piață?

Radu Ghețea: Când m-a întrebat cineva acum opt ani unde văd CEC peste opt ani am spus și cred că am ajuns exact unde ne-am propus, cu foarte mici, să spunem, devieri. Dacă mă întrebați acum este foarte greu să spun. Trebuie să vedem fiecare dintre cei care urmează să țină în mână conducerea acestei bănci, acționarul, ce își dorește de la această bancă. Dacă mă întrebați ce mi-aș dori să se întâmple, mi-aș dori să se întâmple următorul lucru: ca banca să rămână în continuare pe acest drum pe care a pornit, al unei bănci comerciale universale, care să se poată adapta la orice seisme care ar putea avea loc în activitatea bancară, iar ultimii 8-10 ani ne-au arătat că pot fi nenumărate și nebănuite. Mi-aș dori ca banca să fie suficient de flexibilă la orice fel de situație; inclusiv dacă la un moment dat retailul ar reveni puternic în România și s-ar bate băncile pe piața de retail, CEC Bank trebuie să fie în plutonul fruntaș.

- Ați simțit influența sau implicarea factorului politic în activitatea băncii?

Radu Ghețea: Nu este un secret că în perioada de opt ani de când sunt aici au fost nenumărate intenții să fie schimbată conducerea pentru a se face numiri legate de o anumită structură a puterii de la un anumit moment. Cred că este un lucru care nu poate fi catalogat ca influență politică, dar el are totuși o importanță în evoluția băncii. De ce? Pentru că de fiecare dată când apar aceste momente, mâine schimbăm conducerea, poimâine punem pe altcineva, răspoimâine punem pe altcineva și așa mai departe, există și o anumită emoție care se creează în interiorul colectivului, dar cel mai neplăcut este însă atitudinea clienților. Un rău platnic care a început o discuție cu cineva din conducere, auzind că mâine aceasta se schimbă, face tot ce poate ca să nu mai stea de vorbă cu actuala conducere, că poate vine altcineva și poate o să fie mai puțin exigent.

- Ar trebui listată CEC Bank pe bursă?

Radu Ghețea: Personal nu cred că este cea mai bună soluție pentru obținerea de capital. Listările pe bursă sunt legate în general de obținerea de lichidități. Banca noastră nu are nevoie de lichidități. De ce? Pentru că dacă o să vă uitați pe structură o să vedeți că avem un portofoliu de titluri de stat de circa 8 miliarde de lei, care ar putea ușor fi transformate în credite dacă am avea capitalul care să ne dea voie să facem atâtea credite câte resurse avem. Ca să atrag niște bani de pe bursă înseamnă să pierd oarecum controlul asupra băncii, iar eu sunt de părere că statul ar trebui să-și păstreze controlul, chiar dacă susțin în același timp că este bine să intre în acționariat și alte entități. O să spuneți că nimeni nu intră cu statul dacă nu are și controlul. Intră instituțiile financiar-bancare internaționale.

- Ar trebui să rămână CEC Bank o bancă românească?

Radu Ghețea: Bineînțeles. Ar fi păcat ca o bancă de 150 de ani, care este fanion din punctul acesta de vedere, și nu numai, să se numească altfel și să fie controlată de acționari din afara României.

- Care ar trebui să fie ponderea instituțiilor financiare internaționale în CEC Bank?

Radu Ghețea: 25% — 30%.

- Ar putea veni și o bancă privată sau un fond de investiții?

Radu Ghețea: Bănci private mă îndoiesc că vor fi... Fondul de investiții nu aduce plusvaloare. În afară de bani, nu aduce know-how, corporate governance, nu aduce lucruri spectaculoase. Este un fond speculativ, de obicei, el intră și peste câțiva ani își ia banii și pleacă. Nu așa ceva i-ar trebui instituției noastre. Nouă ne-ar trebui o instituție financiar-bancară internațională sau două sau trei care să poată suplini rolul de mamă pe care îl au celelalte bănci concurente, care au mame în Austria, Grecia, Italia, Franța și unde mai au.

- Ar trebui să cumpere CEC Bank bănci sau participații la alte bănci?

Radu Ghețea: Întotdeauna un proces de absorbție, de cumpărare este unul greoi. Ceea ce pot să vă spun este că această bancă este foarte mare din punctul de vedere al dimensiunilor rețelei, din punctul de vedere al numărului de oameni și o absorbție a unei alte bănci nu cred ca este cea mai bună soluție. Cumpărarea de active de la alte bănci, cum au fost oferite în ultima perioadă, nu o respingem. Am cochetat și noi cu această acțiune și până în final nu am cumpărat, dar aceasta nu înseamnă ca nu am putea.

- Dar să intre în acționariatul altei bănci?

Radu Ghețea: Nu. CEC Bank să devină acționarul altei bănci, nu, și o să vă spun de ce. Am discutat că această bancă, pentru a se dezvolta, are nevoie de majorare de capital. În momentul în care cumperi o participație sau ai o participație la o altă instituție financiar-bancară, fondurile proprii ți se diminuează exact cu suma investită. Și atunci ce am făcut? În loc să creștem ne ducem în direcție opusă. Acesta a fost motivul pentru care nu ne-am dus în Italia, în Franța, pentru că trebuia să deschidem acolo și să avem un capital de pornire. Nu ne avantaja pentru că ne reducea forța de creditare din interior.

- Cum vedeți sistemul bancar în perioada următoare? Vor mai urma consolidări?

Radu Ghețea: Eu cred că sistemul bancar românesc nu este prea mare, ca număr de bănci. Este ok, pot să fie și mai multe bănci, țara este foarte mare. Să nu uităm că avem 45% din populație care nu prea este bancarizată. Este în mediul rural. Faptul că își primește pensia pe card și o scoate a doua zi de la ATM nu înseamnă că s-a bancarizat. Eu sunt optimist în ceea ce privește dezvoltarea sistemului bancar ca urmare a cerințelor din această piață. Nu cred că dacă ar mai veni câteva bănci sau dacă băncile actuale se vor dezvolta mai tare este un lucru rău, din contră. Eu cred că este un lucru bun.

- Dar ca număr de bănci?

Radu Ghețea: Acum sunt 39 de bănci, inclusiv Cooperativa de credit și sucursale ale unor bănci străine. Eu cred că sub 50, acesta este numărul care acoperă destul de bine cerințele. Sigur, nu cred că pentru a dezvolta operațiunile de retail pentru populație trebuie să venim acum cu niște bănci străine foarte puternice pentru că deja în acești ani românii au învățat să facă banking, chiar dacă trebuie să recunoaștem că au fost perioade în care prezența băncilor străine a fost deosebit de bună pentru impulsul pe care l-au dat, pentru exemplu dat și urmat de băncile românești.

- Unde vă vedeți lucrând în perioada următoare? Aveți o ofertă concretă în acest moment?

Radu Ghețea: Nu am în momentul de față nimic care să pot declara în legătura cu viitorul meu. Când voi avea ceva de declarat o să vă spun. Am declarat însă că sunt interesat în a continua, să spunem, activitatea de zi cu zi. Sigur, dacă mi se va oferi la CEC Bank să ocup o poziție neexecutivă, fiind un proiect foarte drag mie, voi accepta, depinde și de condițiile care mi se vor oferi. Dacă mi se va oferi în altă parte am să văd ce fac, dar deocamdată nu îmi fac probleme pentru ziua de mâine.

- În ce stadiu se află proiectul privind banca de dezvoltare? Care a fost rațiunea pentru care a fost inclusă CEC Bank în acest proiect? Era necesar?

Radu Ghețea: Aici sunt tot felul de discuții. M-am uitat foarte atent să văd în ce măsură o astfel de structură ar fi benefică pentru bancă, în ce măsură ar ajuta pentru a atinge țelul acela de majorare de capital. Din păcate se pare că nu se schimbă nimic pentru că undeva în documentația care vorbește despre banca de dezvoltare și avantajele pe care le au acele bănci se spune: "cu respectarea legislației naționale în ceea ce privește ajutorul de stat". Ca atare suntem oarecum "back to square one", adică ne ducem înapoi la întrebarea "dacă se majorează capitalul nu cumva este ajutor de stat?". Nu pot să spun că resping ideea. Dacă va reuși acest proiect cu Eximbank sigur ne vom uita cu atenție, înseamnă că avem un precedent. În acest moment nu prea cred că este cea mai bună soluție ca o bancă ce are o rețea de 1.060 de unități să se transforme în bancă de dezvoltare.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2374

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)