ECONOMIE | Stiri economice

Prognoza de toamnă - creșterea economică, diminuată la 2%

Autor: Dan Palangean
2023-11-27 15:25

Creșterea economică pe anul în curs a fost redusă de la 2,8% în prognoza de vară la 2% în prognoza de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoza.

În timp ce valoarea rezultatului economic estimat a scăzut de la 1.591 miliarde lei la 1.583,5 miliarde lei, deflatorul utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază a fost majorat de la 9,7 la 10,2 (deși media anuală a IPC a rămas apoape la fel ca în prognoza precedentă, 10,5, în loc de 10,4).

De reținut, proiecția avansului economic a fost redusă, de asemeni, pentru anii 2024 (de la 4,2% la 3,4%) și 2025 (de la 5% la 4,2%), în contextul unor probleme cu care confruntă majoritatea economiilor europene.

Cert este că în loc de 12,5%, PIB-ul ar urma să urce în termeni reali cu ceva mai puțin de 10% în intervalul 2023 – 2025. Pentru 2026 și 2027 au fost păstrate estimările anterioare.

Pe sectoare economice, rezultatele anticipate anterior s-au dovedit a fi prea optimiste pentru industrie (al cărei rezultat așteptat la final de an curent a fost ajustat de la -0,2% la -3,1%, și mai rău decât în 2022, când s-a situat la -2,3%) și agricultură (doar +1,8% în loc de +10,6% pe 2023, după -11,6% anul trecut). Mai bine decât așteptările din vară au performat construcțiile (+7,8% în loc de +6,5%) și, marginal, serviciile (3,1% în loc de 3%).

Estimarea pentru inflația pentru finalul anului 2024 este plasată ceva mai jos decât cea anunțată de BNR (4,6% față de 4,8%), dar inflația MEDIE anuală a fost reașezată în sus de la 5,8% până la 6% iar în 2025 de la 3,5% la 4%. Reamintim că acest din urmă parametru este urmărit pentru indexări și politicile sociale.

Avansul salariului net ar urma să atingă anul acesta 13,9% în termeni nominali (față de 13,3% estimarea anterioară) iar creșterea reală a fost majorată de la 2,7% la 3%. Totuși, creșterile ulterioare vor fi mai mici decât se anticipa anterior în fiecare an până în 2027, cu o diferență maximă în 2025 (+3,8% în loc de +4,4%, precum în prognoza de vară).

Foarte important, însă, cursul de schimb previzionat a rămas aproape neschimbat, ceea ce ar face valoarea în euro a salariului net să urce considerabil. De la 875 euro în anul curent, ar trebui să treacă pragul de 1.000 de euro în 2025 și să ajungă în 2027 până la 1.125 euro (curs de schimb prognozat a fi de 5,18 lei/euro).

În fine, ar fi de semnalat ajustarea favorabilă a unui parametru foarte important pentru echilibrul macroeconomic, și anume deficitul de cont curent. După ce a atins anul trecut nivelul de -9,3% din PIB (mult în afara cerințelor teoretice de cel mult -4% din PIB), proiecția acestuia a fost ajustată de la -8,1% la -7,1% pentru 2023, de la -7,7% la -6,9% pentru 2024 și de la -7,2% la -6,6% în 2025.

Taguri: statistici economice Macroeconomie Produsul Intern Brut (PIB)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii