Pe economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, il putem intelege cand “recomanda” bogatilor urmatoarea strategie de investitie: sa-si puna cate 100.000 de euro in fiecare din cele 42 de banci romanesti (fie vorba intre noi, au mai ramas doar 39 de banci in Romania, plus o cooperativa de credit, dintre care doar 31 sunt banci romanesti, ale caror depozite sunt garantate de Fondul de Garantare din Romania, restul fiind sucursale de banci straine, ale caror depozite sunt garantate de institutii de tara de origine).

Daca pastrezi intr-o banca mai mult de 100.000 de euro, plafonul garantat, “ai o problema”, spune Lazea. Adica risti sa pierzi ce ai peste aceasta suma, in cazul falimentului bancii, asa cum au patit-o cipriotii. Asa ca daca ar fi milionar, Lazea ar tine cate 100.000 in fiecare banca romaneasca, adica 4,2 milioane de lei, iar restul le-ar investi in actiuni la bursa si in fonduri de pensii.

Ce sens mai are atunci mesajul linistitor venit de la BNR ca bancilor romanesti nu li se poate intampla ceea ce patesc acum cele din Cipru, intrucat ponderea bancilor noastre in PIB e de numai 40%?

Daca, pe de alta parte, BNR ne spune sa nu tinem intr-o banca mai mult de 100.000 de euro, atunci mesajul e clar: exista pericolul ca, la un moment dat, banii nostri sa fie folositi, la fel ca in Cipru, pentru salvarea unei banci.

Asadar, depozitele in banci sunt acum sigure doar daca sunt garantate. Ce mesaj de incredere in banci?! Tineti-va banii in banci doar daca cineva ii asigura! Nu mai are niciun rost sa ne mai batem capul in a alege cea mai buna banca pentru banutii nostri! Singurul criteriu e acum cel al garantiei oferite de stat sau de o institutie de asigurare. Toate bancile sunt acum la fel de bune sau la fel de proaste pentru banii mei, pentru ca singurul criteriu de incredere intr-o banca ramane garantia de 100.000 de euro.

Chiar sa nu mai existe, in ziua de astazi, alte mijloace de evaluare a increderii intr-o banca decat garantiile statului sau altor institutii de asigurare?

Seful ii ia apararea

Dar am spus ca-l putem intelege pe Lazea, daca dam dovada de bunavointa fata de o persoana care in mod clar nu este un expert in diplomatie cand vine vorba de chestiuni atat de delicate cum sunt depozitele in banci.

Surprinzatoare a fost, insa, declaratia sefului sau, guvernatorul Isarescu, care vazand cata rumoare a creat respectiva declaratie, s-a simtit obligat sa-l apere, in cadrul briefingului de ieri de dupa decizia de a mentine dobanda la 5,25%. Fara insa a reusi sa indrepte cat de cat senzatia de ingrijorare transmisa publicului, si anume ca cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro ar putea-o pati ca cei din Cipru.

Dimpotriva, Isarescu a intarit ideea lui Lazea, aceea ca in banci ar trebui sa stea doar depozite garantate in limita plafonului de 100.000 de euro, desi a dat garantii ca bancile romanesti nu pot ajunge in situatia celor din Cipru.

Isarescu: “Am vazut o foarte mare agitatie si comentarii la ce a spus Valentin Lazea. Noi nu avem grija marilor detinatori de fonduri lichide, pentru ca ei sunt si putini in Romania si va asigur ca au grija de banii lor. Daca ai mai mult de 100.000 de euro, ai o bucurie dar ai si o grija, iar daca ii pastrezi si in forma lichida in banci, nu-i investesti in titluri de stat...dansul a vrut sa extrapoleze ca nu numai ca sistemul bancar este solid, avem sistem de garantare a depozitelor, nu avem niciun motiv de ingrijorare, inclusiv cu aceste banci cipriote au impreuna doar 1,3% din intregul sistem bancar romanesc, el a vrut sa spuna, si imi pare rau ca trebuie sa-l comentez, dar am vazut asa titluri mari ca n-am incotro, ca nu avem 2 banci ca in Cipru, ca sunt 42. A dat si dansul un sfat pentru cei 10.000 sau 11.000 de oameni care probabil ca au mai mult de 100.000 de euro. Eu indemn publicul sa nu ne facem griji din cauza lor, au ei grija de banii lor, ca de aia au acumulat.”

Asadar si guvernatorul Isarescu accentueaza faptul ca nu trebuie tinuti multi bani lichizi in banci, ci mai degraba sa fie investiti, de data aceasta in titluri de stat. Si nu trebuie sa ducem grija celor cu bani multi, ca au ei singuri grija de ei.

Cati deponenti negarantati avem, de fapt, si care e valoarea depozitelor negarantate

Ca si in cazul numarului de banci, reprezentantii BNR gresesc si in privinta numarului celor care au depozite de peste 100.000 de euro: conform datelor Fondului de Garantate a Depozitelor (FGDB), la finalul anului trecut existau 16.482 de persoane fizice cu depozite peste plafonul de garantare, in comparatie cu 14,7 milioane cu depozite garantate. (Sa fi fugit, in primele 3 luni din acest an, 6.000 de deponenti bogati din bancile romanesti, anticipand ce va fi?)

Acestora li se adauga 11.780 de persoane juridice ce detin depozite peste plafonul de 100.000 de euro (fata de 930.000 de firme cu depozite garantate).

Este vorba doar de depozitele la cele 31 de banci romanesti (plus Creditcoop) garantate de FGDB, si nu si de depozitele din cele 8 banci straine cu statut de sucursala, ale caror depozite sunt garantate de institutiile din tarile bancilor-mama.

Valoarea depozitelor peste plafonul de garantare ale celor aproape 16.500 de persoane s-a ridicat la 16,2 miliarde lei, la finalul anului trecut (fata de 98,7 miliarde in plafonul de garantare). In cazul firmelor, depozitele peste plafonul de garantare se ridicau la 22,4 miliarde lei, cu mult mai mult decat depozitele garantate, de 13,5 miliarde lei.

In total, asadar, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro este de 38,6 miliarde lei, cam o treime din cele 112 miliarde garantate.

FGDB mentioneaza ca in ultimele trei luni din 2012, depozitele cu valori peste plafonul de garantare s-a diminuat cu 10,9%, in timp ce depozitele cu valori sub plafon au crescut cu 3,5%.

Depozitele mari se sparg in altele mai mici, nu sunt investite in alte instrumente financiare

Daca ne uitam la grafic, vedem ca in ultimul trimestru din 2010 a avut loc, de asemenea, o reducere puternica a depozitelor peste plafonul de garantare, pentru ca atunci plafonul era de doar 50.000 de euro in Romania, desi o serie de state europene il majoraresera la 100.000 de euro din cauza crizei, o masura pe care reprezentantii BNR au considerat-o ca nefiind utila, intrucat ar fi majorat costurile bancilor.

In acelasi timp insa, valoarea depozitelor sub plafon au cunoscut o crestere asemanatoare, ceea ce inseamna ca depozitele mari au fost sparte in unele mai mici si nu au fost scoase din banci pentru a fi investite in alte instrumente financiare, cum recomanda reprezentantii BNR.

La recomandarea FMI insa, si Romania a decis sa se alinieze la normele europene, astfel ca plafonul a fost majorat la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2011.

Tot de la 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare noul termen de plata a compensatiilor, de 20 de zile lucratoare de la data indisponibilizarii depozitelor, o reducere semnificativa fata de fostul termen de 90 de zile.

Efectul a fost ca in primul trimestru din 2011, depozitele cu valori mari, sparte in altele mai mici, de-a lungul ultimelor 3 luni ale anului precedent, au fost readuse in banci si nu au fost mentinute disipate.

Volumul depozitelor garantate s-a mentinut la aproximativ aceleasi niveluri pana in iunie 2012, de cand se observa, din nou, o tendinta de reducere, mai lina, de aceasta data, in paralel cu o crestere a depozitelor sub plafon.

Trend care probabil se va accentua dupa ceea ce s-a intamplat in Cipru si dupa declaratiile reprezentantilor BNR.