ECONOMIE | Stiri economice

Preturile industriale, in teritoriul negativ. Energia a temperat indicele general

Autor: Dan Palangean
2020-11-05 15:34

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a rămas negativ (-0,91%) iar tendința de revenire s-a inversat sub efectul pieței externe, potrivit datelor publicate de INS.

Reamintim că IPPI a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul a doar cinci luni, de la +4,72% în ianuarie 2020 până la -2,01% în mai 2020, pentru a reveni treptat până la -0,66% în august a.c.. Nivelul încasărilor bugetare a avut de suferit, deoarece facturile emise au avut o valoare ceva mai mică pentru aceleași produse.

Prețurile mai reduse se adaugă problemei volumului realizat față de aceeași perioadă din anii anteriori. Revenirea în expresie fizică a producției la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea deja consemnată în 2019, înainte să intre în acțiune influența nefastă a epidemiei de Covid19.

Această ajustare, cu trecerea în teritoriul negativ pe T2 și T3 din 2020 a „inflației industriale”, a fost localizată inițial într-un șoc pe piața externă, însoțit de o „armonizare” pe piața internă.

Începând cu luna iulie, raportul dintre evoluția prețurilor la intern și la extern se inversase, cu o scădere tot mai mică a acestora din urmă. Ceea ce a făcut din piața externă un factor major de acțiune în sensul revenirii prețurilor spre teritoriul pozitiv până în august 2020.

Primele semne ale celui de-al doilea val al pandemiei au indus din nou spre finele trimestrului trei o scădere a prețurilor producției industriale, venită tot dinspre piața externă.

Propagarea în economie și efectul asupra indicilor de prețuri se vor vedea mai bine în perioada următoare. Transmiterea influențelor, decalată în timp cu câteva luni, a contribuit la o ușoară scădere a indicelui prețurilor de consum sub proiecția de la începutul anului. Statistic, diminuarea deflatorului PIB ar fi favorabilă pentru limitarea contracției economice calculată pentru 2020 în termeni reali.

Pe marile grupe industriale, reducerea prețurilor s-a concentrat exclusiv pe segmentul industriei energetice. Ceea ce ajută pentru moment la revenirea activității productive și la acomodarea cu un nivel mai scăzut al veniturilor, în urma problemelor inerente cu locurile de muncă, după restrângerea volumului de activitate în servicii. Indicele anual de creștere din industria energetică s-a situat la o valoare foarte scăzută (-11,53% față de aceeași lună din 2019 și similară cu cea din luna precedentă, +0,09%).

Industria bunurilor intermediare, utilizate pe lanțurile de producție pentru obținerea produselor finite, a stagnat la nivelul prețurilor (+0,16%). Ceea ce nu ne avantajează din poziția de furnizori integrați în lanțuri de producție ale marilor concerne, deoarece pe alte segmente ale producției de bunuri valorile au fost semnificativ mai mari.

Practic, contrar tendinței generale care arată o creștere generalizată de prețuri, rezultă un indice al prețurilor industriale negativ doar prin controlul strict al costurilor cu subansamblele și ieftinirea energiei (-11,53%).

Taguri: Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii