Olteanu, BNR: Clauzele abuzive trebuie eliminate, dar daca legea nu va fi buna, bancile vor scumpi creditele si vor reduce volumul de imprumuturi. Nu e nevoie de o lege a falimentului persoanelor fizice

Autor: Bancherul.ro
2013-09-19 11:04

"Nu exista clauze abuzive acceptabile, orice clauza abuziva trebuie eliminata de indata din orice contract, intre orice parti, in conditiile si procedurile stabilite de lege, iar cel care a beneficiat de pe urma clauzei abuzive bineinteles ca este dator, in conditiile legii, sa despagubeasca pe cel care a fost pagubit", a declarat astazi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, in deschiderea simpozionului organizat de BNR, dedicat clarificarii problemelor clauzelor abuzive din contractele de credit.

„Sunt lucruri absolut normale, absolut comune, ce tin de esenta dreptului privat, dar care, dat fiindca atmosfera a fost destul de pasionala si pasionata pe acest subiect, am simtit nevoia sa le precizez in mod explicit, ca punct de vedere al BNR.

De la caracterul contestat al unei clauze, treapta urmatoare de gravitate, caracterul abuziv, il stabileste, conform sistemului normal al justitiei, o instanta judecatoreasca. Ramane legiuitorului sa stabileasca ce instanta, in ce conditii si care sunt efectele acestei constatari a unei clauze ca fiind abuziva”, a adaugat Olteanu.

De la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, o transpunere în legislaţia naţională a unei directive europene. Potrivit noii legi, dacă o instanţă de judecată decide că o clauză dintr-un contract de credit este abuzivă, atunci aceasta trebuie eliminată din toate contractele de acelaşi tip.

"Daca reglementarea nu va fi bine facuta si va permite abuzuri in ce priveste neplata creditelor contractate, atunci cu siguranta asta se va reflecta in doua directii: volumul creditarii si costul creditarii"

Olteanu a spus ca studiul de impact realizat de BNR pe aceasta tema arata ca, din punct de vedere economic, vor fi doua efecte de natura economica: scaderea volumului creditarii si scumpirea imprumuturilor.

Bogdan Olteanu: "Inainte de intrarea in vigoare a acestei prevederi, bancii nationale i s-a cerut sa deruleze un studiu privitor la impact. N-am sa fac aici mai multe comentarii decat cele facute si cu cativa ani in urma, referitoare la intelepciunea legiuitorului de a face studii de impact inainte de a adopta legi, si nu dupa. Suntem in situatia in care pe aceasta zona s-a constatat ca este necesar sa vedem care este impactul unor anumite prevederi legislative.

Bineinteles ca este un impact contabil in bilanturile bancilor. Voi face insa o referire la impactul economic si social, care se refera la efectele asupra activitatii de creditare, asupra modului in care creditarea se va desfasura in continuare. Si aici sunt doua tipuri de impact pe care le putem constata. Un prim impact vizeaza volumul creditarii.

In cazul in care, in urma procesului de legiferare si a actiunii judiciare, se va trece dincolo de o limita a relatiei contractuale dintre banci si clienti, este evident ca volumul creditarii va scadea. Pe de o parte. Intrucat costurile bancilor vor afecta resursele disponibile pentru creditare.

Pe de alta parte, la nivel superior, o eventuala acoperire din capitaluri proprii a pierderilor rezultate va obliga la randul sau la o reducere corespunzatoare pe partea de active ca urmare a indicatorilor de prudenta pe care legea ii stabilesc. Un al doilea impact economic, subliniez economic, pe care-l putem pune in discutie, este costul creditarii.

Aici trebuie sa subliniez ca bancile, atunci cand stabilesc costul creditarii, nu lucreaza strict pe conditii de piata, de cerere si oferta, si nici strict pe conditii de vointa proprie. Ele se bazeaza pe un model de calcul al costului riscului, sunt obligate sa aplice acest model de calcul, si evident sunt obligate sa incorporeze in matricea de risc costurile presupuse in trecut de tipul respectiv de credit. Daca se constata ca un anumit tip de credit brusc aduce costuri suplimentare fata de cele estimate initial, bancile sunt obligate, conform reglementarilor in vigoare, sa incorporeze acel cost in costul creditarii viitoare.

De aceea, ceea ce trebuie sa stim, si este un rezultat al studiului de impact, este ca daca reglementarea nu va fi bine facuta si va permite abuzuri in ce priveste neplata creditelor contractate, atunci cu siguranta asta se va reflecta in doua directii: volumul creditarii si costul creditarii. Si asta bineinteles apare ca fiind impotriva interesului public pe care-l asumam cu totii, care este relansarea creditarii.

In ce priveste relatiile lor contractuale, bancile isi vor apara singure dreptatea. Se vor prezenta in fata justitiei si vor suporta costurile propriilor greseli. Insa modul in care se pronunta o hotarare judecatoreasca in materia clauzelor contractuale nu are acelasi impact, evident, precum o hotarire judecatoreasca de drept comun.

In acest din urma caz, consecintele sunt strict in ce priveste partile. Intr-o asemenea situatie, in acest mecanism care tine de dreptul consumatorului, hotararile judecatoresti privesc in mod evident toate contractele incheiate pe modelul respectiv si printr-o externalitate specifica sistemului bancar ii afecteaza indirect pe deponenti. E un subiect care pare sa creeze o anumita reticenta, dar da, bancile dau credite din banii pe care-i strang de la deponenti. In cea mai mare masura si in tot mai mare masura, o evolutie naturala a sistemului bancar si in Romania. Si pentru ca aceste clauze ii vizeaza pe deponenti apare datoria noastra de a ne implica.

S-a spus ca BNR nu apara direct debitorii in contractele de credit. Avem aici pe cei care apara debitorii in contractele de credit, potrivit legii (reprezentantii ANPC). BNR a incercat, dimpotriva, ca in cursul ultimelor mai bine de 2 decenii, sa-si construiasca reputatia si credibilitatea limitandu-se la prerogativele sale legale. Aplicand legea si nefacand mai mult sau dincolo de ceea ce legea-i cere.

In acest moment, protectia consumatorului, protectia beneficiarului de credit revine unei institutii a statului roman (ANPC), care-si va spune cuvantul. Daca societatea crede ca altcineva trebuie sa fie implicat in protectia consumatorului de credite bancare, sigur ca exista institutia legiferarii, care poate stabili alta responsabilitati altor institutii, inclusiv BNR, iar noi le vom respecta.

In acest moment exista insa o separare clara de responsabilitati: BNR are raspunderea deponentilor, celor care constituie depozite, si are responsabilitatea asigurarii macrostabilitatii. Protectia deponentilor o asiguram prin supraveghere, prin activitatea micro de supraveghere, macrostabilitatea asigura buna functionare si stabilitate a sistemului si in cele din urma faptul ca in Romania cetateanul nu a cheltuit nici un leu pentru salvarea si protectia sistemului bancar, spre deosebire de economii solide, puternice, sofisticate, unde acest lucru s-a intamplat. Incercam ca in continuare sa protejam contribuabilul roman de nevoia de a-si salva economia bagand bani in sistemul bancar."

De legea insolventei beneficiaza doar administratorii insolventei. Exista un mare conflict de intereste intre avocati si specialisti in insolvente

„Daca interesul public este relansarea creditarii, trebuie sa cream climatul necesar. Si legislatia insolventei poate contribui la acest lucru, care trebuie fundamental sa-i protejee pe creditori, sa asigure o protectie a debitorului si atat. Nu trebuie constituita aceasta lege in folosul celor care administreaza insolventa. Exista un mare conflict de intereste intre avocati si specialisti in insolvente, si exita un ric majorat intre creditori si debitori, unul dintre principalii creditori fiind statul roman, prin ANAF”, a spus Olteanu.

El a mai spus ca o lege specifica privind insolventa persoanelor fizice nu este necesara, intrucat prevederile care sunt destinate sa apere consumatorii, precum interzicerea evacuarii in locuinta in perioada de iarna sau limitele de poprire a veniturilor, exista deja in alte legi.

„Nu vor beneficia de o lege a insolventei persoanelor fizice decat cei care administreaza insolventa, asa cum se intampla in prea multe cazuri de insolventa a persoanelor juridice”, a spus Olteanu.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1077

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)