Mugur Isarescu, despre masurile neortodoxe adoptate de BNR inainte de criza, pentru asigurarea stabilitatii financiare
Autor: Bancherul.ro
2014-10-08 08:52
Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR - Discurs susținut la forumul 'Piața financiară din România: reglementare, dezvoltare și finanțare eficientă a economiei'
Onorat prezidiu, Distinsă audienţă, Doamnelor şi domnilor,
Sunt onorat de invitaţia de a mă adresa participanţilor la acest forum, pe care îl consider important nu numai prin prisma actualităţii temei propuse, ci şi datorită faptului că oferă prilejul unei dezbateri constructive de idei între practicieni şi teoreticieni. Cred că este exact acel gen de eveniment propice nu doar unor clarificări conceptuale, ci şi conturării de soluţii la probleme cu care se confruntă în prezent mediul financiar.
Mi-am propus să abordez astăzi un subiect care a căpătat proeminenţă în perioada ulterioară declanşării crizei globale, fiind intens dezbătut nu numai la nivelul băncilor centrale, dar şi în mediul academic şi în presă. Probabil aţi intuit deja că mă refer la relaţia dintre stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, inclusiv din perspectiva obiectivelor băncilor centrale.
Abordarea relaţiei stabilitatea preţurilor – stabilitatea financiară se bazează pe convingerea că ambele tipuri de stabilitate se susţin şi se potenţează reciproc pe termen lung. Înainte de criză, cea mai mare parte dintre economişti tranşau radical această problemă, considerând stabilitatea preţurilor o condiţie necesară și suficientă pentru asigurarea stabilităţii financiare, în timp ce alţii o vedeau totuși încă de pe atunci doar ca pe o condiţie necesară.
Paradigma dominantă înainte de izbucnirea crizei percepea inflaţia ca principal factor generator de instabilitate financiară. Factorii pur financiari erau considerați irelevanți, un simplu văl care poate fi ignorat atunci când încercăm să înțelegem evoluția ciclului de afaceri, şi – chiar în eventualitatea în care erau totuși incluși în modelele macroeconomice – nu aveau drept efect decât o creștere a persistenței impactului șocurilor care afectează economia. Ratele dobânzilor au beneficiat de un rol privilegiat în contextul elaborării politicilor monetare, spre deosebire de agregatele monetare și ale creditului, care au fost considerate prea puțin relevante. Astfel, rețeta pentru stabilitate financiară părea simplă: ingredientul principal era o politică monetară orientată către asigurarea stabilității prețurilor pe orizonturi relativ scurte (doi ani), căreia i se adăuga o componentă de supraveghere microprudențială. Referitor la aceasta din urmă, ea se axa aproape exclusiv pe gradul de risc al fiecărei instituții în parte, făcând abstracție de interconexiunile dintre acestea. În perioada premergătoare crizei, riscul de contagiune – și implicit riscul sistemic – erau subestimate, și la fel se întâmpla și cu potențialul de apariție de cercuri vicioase între economia reală și sectorul financiar.
Până acum 7-8 ani, experienţa istorică părea să confirme această abordare, majoritatea episoadelor de instabilitate financiară acută şi a crizelor bancare având loc fie în perioade cu inflaţie înaltă sau hiperinflaţie, fie în timpul recesiunilor generate de măsurile neinspirate pe care autorităţile le-au luat pentru temperarea inflaţiei.
Criza financiară internațională recentă a ridicat o serie de întrebări importante referitoare la modul de funcționare a industriei financiare, precum și la modul în care aceasta este administrată și reglementată. Chiar dacă preocuparea decidenților de politici economice pentru obiectivul stabilității financiare precede indubitabil criza financiară, este evident acum că aceștia au eșuat în demersul lor. Acest fapt, coroborat cu costurile economice și sociale uriașe ale recesiunii prelungite care a urmat crizei, a contribuit la urcarea stabilității financiare în ierarhia obiectivelor de politică economică. Putem afirma că severitatea crizei a generat o schimbare de paradigmă în ceea ce privește obiectivul stabilității financiare și design-ul politicilor menite să atingă acest obiectiv.
Totuși, încă dinainte de izbucnirea crizei, unii economişti au exprimat public îndoieli privind viabilitatea modului de gândire prevalent la vremea respectivă sau au tras semnale de alarmă cu privire la unele vulnerabilităţi ale acestuia. Aş începe prin a-l menţiona pe Andrew Crockett, fostul director general al Băncii Reglementelor Internaţionale, care remarca încă din 2003 că războiul încununat de succes purtat împotriva inflaţiei nu a adus şi “dividende ale păcii” atât de mari pe cât s-a sperat iniţial, considerând că se impune deschiderea unui nou front de luptă: cel împotriva instabilităţii financiare. Doi ani mai târziu, Jaime Caruana, guvernator al Băncii Spaniei în acea perioadă, punea în evidenţă discrepanţa dintre cadrul conceptual avansat utilizat în elaborarea şi implementarea politicii monetare şi starea precară a cunoştinţelor în sfera stabilităţii financiare. Sper să nu consideraţi lipsă de modestie dacă amintesc că în anul 2006 am susţinut la Universitatea din Piteşti o dizertaţie, al cărei mesaj principal era că stabilitatea financiară este esenţială pentru eficacitatea politicii monetare şi, în consecinţă, pentru asigurarea stabilităţii preţurilor.
Cea care a infirmat definitiv unele elemente ale cadrului de gândire convenţional a fost criza globală. Evoluţia nu este deloc surprinzătoare: gândirea economică a fost mereu influenţată şi impulsionată de crizele majore. Ce s-a schimbat de fapt după criză în gândirea şi politica economică? În primul rând, ceea ce părea înainte de necontestat: economiile de piaţă cu sisteme financiare avansate nu au mecanisme de autocorecție suficiente, cel puțin în ceea ce privește prevenirea acumulării de dezechilibre în sectorul financiar. De fapt, asigurarea stabilităţii sistemului financiar global a presupus implicarea la un nivel fără precedent a autorităţilor, inclusiv a băncilor centrale. În al doilea rând, stabilitatea preţurilor nu este nici pe departe suficientă pentru a garanta stabilitatea macroeconomică şi financiară, aşa cum nu este nici un cadru prudenţial axat pe entităţi individuale.
Criza a iniţiat un proces amplu, aflat încă în derulare, de reconfigurare a cadrului conceptual al acțiunii băncii centrale: pe de o parte, există acum un larg consens cu privire la necesitatea dezvoltării dimensiunii macroprudenţiale sau sistemice a activităţii de reglementare şi supraveghere bancară; pe de altă parte, este pusă în discuţie viabilitatea unei politici monetare dedicate menţinerii stabilităţii preţurilor în sens restrâns, respectiv pe termen scurt. Discuţiile pe această temă ocupă un loc important pe agenda băncilor centrale, inclusiv a Băncii Centrale Europene. În treacăt fie spus, cred că sunteţi de acord că nu este deloc întâmplător faptul că sediul Comitetului European de Risc Sistemic se află la Frankfurt şi îl are la vârf pe preşedintele Băncii Centrale Europene.
Revenind la subiect, aş aminti că, într-un discurs susţinut la o conferinţă organizată de Banca Naţională a Austriei în 2009, Lucas Papademos, vicepreşedintele de atunci al BCE, concluziona că raţiunile de stabilitate financiară trebuie incluse în formularea unei politici monetare care să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi lung, monitorizarea atentă a procesului de formare a dezechilibrelor financiare şi a apariţiei riscului sistemic furnizând informaţii extrem de relevante pentru calibrarea politicii monetare.
O astfel de poziţie nu este nicidecum singulară. Importanţa crescândă a considerentelor legate de stabilitatea financiară în construirea politicii monetare, în contextul economic creat de recenta criza financiară şi deplasarea accentului în atingerea obiectivelor de inflaţie de la perioada imediată spre un orizont mai îndelungat, a devenit o temă recurentă în declaraţiile tot mai multor bancheri centrali în ultimii doi ani. Stefan Ingves, guvernatorul Băncii Suediei şi Mervyn King, guvernator al Băncii Angliei până în vara anului trecut, sunt doar două exemple în acest sens, ambii considerând că regimurile de ţintire a inflaţiei îşi menţin viabilitatea, dar într-o formă flexibilă, care să ţină cont de imperativul limitării riscurilor de apariţie a unei noi crize financiare.
Faptul că stabilitatea preţurilor este, de regulă, obiectivul fundamental al băncilor centrale din economiile de piaţă funcţionale a devenit demult o axiomă. La fel de adevărat însă este că mandatul acestora a inclus întotdeauna şi asigurarea stabilităţii financiare, chiar dacă referirile sunt realizate de multe ori în termeni relativ generali. Motivele sunt multiple: pe de o parte, este vorba despre complexitatea conceptului de stabilitate financiară şi de dificultatea formulării unui astfel de obiectiv în termeni expliciţi – este evident că aici nu poate fi vorba de un singur indicator, așa cum este cazul stabilităţii preţurilor; pe de altă parte, atribuţiile şi instrumentele necesare pentru păstrarea stabilităţii financiare nu revin exclusiv băncii centrale.
În ceea ce priveşte BNR, preocuparea pentru stabilitatea financiară a fost o constantă a activităţii sale, fiind prezentă chiar şi înainte de declanşarea crizei. Să ne gândim, de pildă, la maniera flexibilă în care BNR a implementat regimul de țintire a inflației. Optând de la început pentru varianta „light” a ţintirii inflaţiei, BNR s-a concentrat pe îndeplinirea pe termen mediu a obiectivului asumat şi nu pe atingerea punctuală a ţintelor anuale de inflaţie. Am urmărit astfel ca, pe lângă asigurarea sustenabilităţii traiectoriei dezinflaţiei, să evităm adâncirea dezechilibrelor macroeconomice şi acumularea de riscuri la adresa stabilității financiare. La momentul respectiv, abordarea era justificată de pericolul supraîncălzirii economiei naționale, în special prin creșterea rapidă a creditului în valută, în condițiile în care intrările abundente de capital generate de liberalizarea fluxurilor şi de apropierea momentului aderării la Uniunea Europeană generau apreciere nominală, deficite excesive de cont curent şi discrepanţe în creştere în structura pe monede a activelor şi pasivelor bancare. O corecție dezordonată a dezechilibrului extern ar fi implicat nu doar riscul unei inflații considerabil sporite, dată fiind asimetria pronunțată a transmisiei mişcărilor cursului nominal de schimb al leului (mult mai puternic în cazul deprecierii decât în cel al aprecierii), dar și pe cel al unei contracții economice semnificative și al fragilizării sistemului financiar.
Într-un astfel de context a fost necesar ca rata dobânzii – principalul instrument de politică monetară al unei bănci centrale care operează în regim de ţintire a inflaţiei – să fie secondată şi de instrumente de altă natură: de la rate diferențiate ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale băncilor, până la persuasiune morală. Între aceste instrumente nemonetare, un rol important a revenit măsurilor aşa-zis neortodoxe: de pildă, stabilirea unor limite de expunere ale băncilor față de debitorii neprotejați la riscul valutar, diferențiate ale serviciului datoriei față de venitul lunar disponibil al populației, extinse ulterior și asupra IFN cu activitate de creditare, utilizarea limitelor valorii garanțiilor față de valoarea creditelor, coeficienți diferențiați la testele de stres. Controversate la momentul respectiv, aceste instrumente au fost între timp legitimate de criză şi acum fac parte din arsenalul macroprudenţial.
De ideea flexibilizării cadrului de operare a politicii monetare în sensul includerii considerentelor de natura stabilităţii financiare par să nu fie ataşaţi doar practicienii. Abordarea a început să-şi facă loc şi în teoria economică, regăsindu-se în lucrări ale unor economişti de seamă. Într-un studiu din anul 2012, intitulat chiar „Ţintirea inflaţiei şi stabilitatea financiară”, Michael Woodford afirma că un regim de ţintire a inflaţiei permite selectarea traiectoriei optime pentru economie la un moment dat dacă este suficient de flexibil pentru a permite asigurarea echilibrului necesar între stabilitatea financiară şi obiectivul tradiţional privind stabilitatea preţurilor sau preocuparea pentru obţinerea unei creşteri economice aproape de nivelul potenţial.
În mod evident, explorarea relaţiei dintre stabilitatea financiară şi stabilitatea preţurilor nu a atins toate dimensiunile. Un lucru este însă cert: în lumea de astăzi nu mai putem vorbi despre politică monetară fără a acorda atenţia cuvenită interacţiunii complexe cu stabilitatea financiară. O descriere sugestivă a acestei realităţi îi aparţine lui Jaime Caruana care – de această dată din postura de director general al Băncii Reglementelor Internaţionale – priveşte stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară ca două faţete ale aceluiaşi bun public pe care societatea îl aşteaptă de la băncile centrale.
Va mulțumesc pentru atenție și vă urez să aveți parte de prelegeri și dezbateri cât mai interesante și utile.
6 octombrie 2014
(Versiunea pregătită pentru susținere)
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Opinie
BRD isi lichideaza filialele din Romania. Va fi vanduta si banca?
BRD a cedat Bancii Transilvania firma de pensii private, BRD Pensii, iar compania de credite de consum, BRD Finance, este si ea in negocieri de vanzare, ceea ce alimenteaza zvonurile aparute la inceputul anului ca banca franceza are de gand sa-si vanda si banca din Romania. Mai ales ca detalii
De ce permit bancile transferuri catre platforme de criptomonede prin care se fac fraude online?
Bancile nu ar trebui sa transfere clientilor intreaga responsabilitate pentru fraudele online, ci sa-si asume o parte din vina, mai ales daca permit transferuri catre platforme de criptomonede (site-uri, aplicatii. portofele electronice) cunoscute ca fiind fraude sau care sunt detalii
Banca Transilvania implineste 30 de ani
Mesaj top management BT, 16 februarie 2024 Banca Transilvania: Sunt 30 de ani de când creștem în România și de când vedem România crescând Astăzi este ziua Băncii Transilvania. Orice aniversare ne duce cu detalii
De cand si cat de mult ar putea sa scada dobanzile in 2024?
Diminuarea inflatiei ridica intrebarea cu privire la momentul in care ar putea sa inceapa sa scada si dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si implicit cele la credite si depozite. Discutiile privind scaderea dobanzii BNR ar putea detalii
- Ce responsabilitate au bancile in cazul fraudelor online?
- Creditele ipotecare ar putea creste in 2024, estimeaza Banca Transilvania
- Rambursarea ratelor la credite in Romania se face ca in celelalte tari din Europa; motoda propusa de ANPC este contrara interesului consumatorilor
- De ce ar majora bancile comisioanele pentru cash, daca se limiteaza cash-ul?
- Simona Halep, sustinuta in continuare de Banca Transilvania
- Romanii au incredere in banci ca le pot rezolva problemele, arata un sondaj
- Bancile sunt suspectate ca blocheaza accesul unor clienti la credite, prin scorul FICO al Biroului de Credit
- Doar 21% dintre romani au probleme cu băncile și IFN-urile, arata un sondaj CSALB
- De ce trebuie sa merg la ghiseu pentru activarea aplicatiei YOU BRD? (actualizat)
- Contractele cu bancile si IFN-urile pot fi imbunatatite cu ajutorul CSALB
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, peste 9 miliarde euro pe primele cinci luni
- Deficitul contului curent, 6,6 miliarde euro după prima treime a anului
- Deficitul contului curent pe T1, aproape 4 miliarde euro
- Deficitul contului curent după primele două luni, mai mare cu 25%
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB după prima lună a anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Cate reclamatii primeste Intesa Sanpaolo Bank si cum le gestioneaza
- Platile instant, posibile la 13 banci
- Aplicatia CEC app va functiona doar pe telefoane cu Android minim 8 sau iOS minim 12
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
Analize economice
- Deficitul contului curent, peste 15 miliarde euro după primele șapte luni
- Inflația anuală a scăzut la 5,1%
- Comerțul cu amănuntul, +7% după primele 7 luni
- Datoria publică, 52,6% din PIB la finele lunii mai 2024
- România - cel mai mic cost al vieții dintre țările UE
Ministerul Finantelor
- Deficit bugetar de 3,6% din PIB după prima jumătate a anului
- Deficit bugetar de 3,4% din PIB după primele cinci luni ale anului
- Deficit bugetar îngrijorător după prima treime a anului
- Deficitul bugetar, -2,06% din PIB pe primul trimestru al anului
- Datoria publică, imediat sub pragul de 50% din PIB la începutul anului 2024
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- ANPC pierde un proces cu Intesa si ARB privind modul de calcul al ratelor la credite
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
Stiri economice
- Industria prelucrătoare, evoluție neconvingătoare pe luna iulie 2024
- 18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului
- Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului
- Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate
- România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE
Statistici
- Cheltuielile cu pensiile - România, pe locul 19 în UE ca pondere în PIB
- Dobanda din Cehia a crescut cu 7 puncte intr-un singur an
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc în UE la evoluția productivității muncii în agricultură
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- Avansul PIB pe T1 2024, majorat la +0,5%
- Industria prelucrătoare a trecut pe plus în aprilie 2024
- Deficitul comercial, în creștere de la o lună la alta
- Prețurile industriale, aproape la fel ca în luna precedentă
- Comerțul cu amănuntul, în expansiune la început de an
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Și dacă am deja proprire se mai poate ceva?
Am proprirea de la 1 ianuarie și e de 9 ori suma, se mai poate face ceva acuma că să promulgat ... detalii
-
Investiții pe platforma collvile
Am investit in acțiuni hidroelectrica și m-a redirecționat pe o platformă numita collvile ... detalii
-
Am 24000 USD blocati in coinbase si mi-au cerut sa depun 15% din suma ca sa-mi decline identitatea. Am platit 15% cu un operator coinbase la telefon ,dar nu am stiut ca ATM crypto are comision si mi-au blocat accesulla fonduri. Ce sa fac?
Am 24000 USD blocati in coinbase si mi-au cerut sa depun 15% din suma ca sa-mi deblochez portofelul ... detalii
-
Am 24000 USD blocati in coinbase si mi-au cerut sa depun 15% din suma ca sa-mi decline identitatea. Am platit 15% cu un operator coinbase la telefon ,dar nu am stiut ca ATM crypto are comision si mi-au blocat accesulla fonduri. Ce sa fac?
Am 24000 USD blocati in coinbase si mi-au cerut sa depun 15% din suma ca ... detalii
-
Felicitari!
Felicitari tuturor celor implicati in acest act de stabilire a normalitatii! Ar fi interesant un ... detalii