ECONOMIE | Stiri economice

Inflatia controlata de BNR (CORE2 ajustat) a scazut, pe fondul cresterilor generalizate de preturi

Autor: Dan Palangean
2021-11-15 08:46

Inflația anuală a urcat la 7,94% în luna octombrie 2021, potrivit datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat cu nivelul record pe ultimii zece ani de 1,78%.

Peste două treimi din scumpirea generală a provenit din scumpirea gazelelor naturale livrate populației (+21,23%) și din continuarea avansului prețurilor la combustibili (+6,48%).

Inflaţia MEDIE anuală (noiembrie 2020 – noiembrie 2021 față de noiembrie 2019 – noiembrie 2020) a urcat la doar 4,1% pe metodologia națională, în timp ce valoarea pe model european IAPC s-a situat la 3,3%.

De reținut, indicele anual „europenizat” de prețuri pentru România a fost de 6,5%, semnificativ sub nivelul de 7,94% consemnat de INS (valoarea pe octombrie a fost de 1,32%).

Scumpirea produselor alimentare (+1,06%) s-a situat sub media generală, cu valori crescute la produse de bază în consum: ulei comestibil (+2,34%), pâine (+1,68%), brânză (+1,01%), zahăr (+0,97%), pește (+0,66%), carne și preparate din carne (+0,53%, cu +0,56% la porcine și +0,62% la preparate din carne).

Cea mai mare influență pentru creșterea generală a inflației lunare a venit de la legume (+0,10 pp, dintre care cartoful singur a dat trei cincimi, prin majorarea prețului cu 9,67%).

La produsele nealimentare (+2,78%) creșterile de prețuri au venit în principal din suprapunerea creșterii tarifelor la gazele naturale cu cea de la combustibili.

De remarcat, însă, mișcarea continuă în sus la alte poziții, precum încălțăminte (+1,02%), frigidere și congelatoare (ambele cu +0,73%), mobilă (+0,57%), sau îmbrăcăminte (+0,42%).

La servicii s-a consemnat majorarea cea mai redusă (+0,42%), cu valori ceva mai mari la îngrijire medicală (+0,84%), apă, canal, salubritate (+0,77%), chirii (+0,64%) și restaurante, cafenele, cantine (+0,55%). Transportul aerian s-a ieftinit cu 16,05% dar deține o pondere extreme de redusă în coșul de consum.

Pe fondul creșterilor generalizate de prețuri la poziții-cheie din coșul de consum, valoarea CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la energie și combustibili) a SCĂZUT față de luna anterioară (0,61% față de 0,67% în septembrie).

Ceea ce indică un efect favorabil al măsurilor de politică monetară, în condițiile puseului inflaționist conjunctural.

Din păcate, prețurile industriale, situate cu avansul la 19,5% vor continua transmiterea, parțială dar sistematică, spre produsele de larg consum pe parcursul lunilor următoare. La acestea se va adăuga scumpirea alimentelor și creșterea facturilor la energie pe perioada anotimpului rece, ceea ce va menține presiunea pe indicele prețurilor de consum (IPC).

Una peste alta, după primele zece luni din 2021, creșterea prețurilor a ajuns deja la 7,43%. Adică foarte aproape de recenta estimare a BNR pentru finalul anului în curs (+7,5%).

Nivelul IPC va rămâne apoi relativ ridicat și va atinge un maxim la mijlocul anului viitor (+8,6%), după care se va tempera sub pragul de șase procente.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR) inflatia

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii