ECONOMIE | Stiri economice

Indicele preturilor productiei industriale, stabilizat la 43% in februarie 2022

Autor: Dan Palangean
2022-04-07 06:03

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a temperat avansul în februarie 2022, ajungând la 43,83%, după 43% la finele lunii anterioare.

Inversare majoră de tendință, datele INS arată o creștere lunară de 0,99% pe canalul pieței interne, în contrast cu o valoare triplă venită pe filieră externă (+3,02%).

În context, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+57,61%) și a celor de pe piața externă (+20,15%) s-a mai redus dar rămâne considerabil. Diferența de peste 37 de puncte procentuale, aproape inexistentă în urmă cu nouă luni, rămâne un factor destabilizator pentru echilibrele macroeconomice.

Indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic față de luna precedentă a fost cel mai redus (doar 1,01%, deși rămâne extrem de ridicat în termeni anuali, +129%). Prima poziție în topul scumpirilor a fost preluată de bunurile intermediare (+2,61% lunar, dar +30,87% anual). După ieftinirea marginală din ianuarie (-0,17%), bunurile de capital au urcat pe poziția a doua (+1,64% lunar, deși numai +10,78% anual).

Din perspectiva transmiterii majorării prețurilor industriale în indicele prețurilor de consum pentru populație, ar trebui reținute majorările de 1,41% lunar (+9,65% anual) de la bunuri de uz curent și de 1,26% lunar (dar +16,68% anual) la bunuri de folosință îndelungată, acestea din urmă situate semnificativ peste indicele general din coșul de consum (+8,53%).

Astfel, chiar și după plafonarea prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi majorate substanțial la energie și subansamble, ceea ce afectează rentabilitatea și remunerarea forței de muncă. Scumpirile de pe lanțul de fabricație vor continua transmiterea în lunile următoare spre IPC, estimat să urce până la 11,2% la mijlocul anului curent.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale de prețuri la extracția petrolului brut (+246,17%), furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+144,86%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+72,15%).

Le urmează, cu ritmuri foarte ridicate, industria metalurgică (+57,89%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+47,67%), prelucrarea lemnului (+38,50%), fabricarea produselor din tutun (+27,59%) și industria construcțiilor metalice (+27,21%). La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+1,95%) și tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+4,55%).

Per total, avansul activității economice a fost afectat de expandarea costurilor cu energia, care a determinat creșterea prețurilor industriale. Transmiterea treptată spre coșul de consum va continua, chiar și în condițiile absorbției unei părți din scumpiri pe filiera de comerț, cu afectarea puterii de cumpărare.

Taguri: statistici economice Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii