ECONOMIE | Stiri economice

Indicele lunar al preturilor, majorat brusc la 1,33%. Explicatia: scumpirea energiei electrice

Autor: Dan Palangean
2021-02-16 10:55

Indicele lunar al prețurilor a urcat brusc, în luna ianuarie 2021, la 1,33%, potrivit datelor publicate de INS. Este cea mai mare valoare din ultimii zece ani, precedentul nivel record fiind înregistrat în februarie 2011 (+1,76%).

De reținut, scumpirea de 18,38% a tarifelor la energia electrică a determinat aproape două treimi din avansul indicelui de prețuri. Peste aceasta, s-a suprapus scumpirea carburanților cu aproape două procente.

De reținut, inflaţia MEDIE anuală (februarie 2020 – ianuarie 2021 față de februarie 2019 – ianuarie 2020) a rămas la valoarea de 2,6%, identică cu cea de la finele anului trecut.

Diferența majoră a fost că inflația medie anuală, adică „filmul” creșterii prețurilor, a ajuns sub inflația anuală (+2,99%), care descrie „poza” de moment, după ce situația era inversă (+2,06% în decembrie 2020).

Prețurile produselor alimentare au crescut cu +0,63%, sub efectul majorării sezoniere a prețurilor la legume (+2,23% în ianuarie, dar -4,24% față de aceeași lună a anului precedent) și a unor creșteri consemnate la mai multe produse, precum ulei comestibil (+2,33% și +8,88% pe ultimele 12 luni), mălai (+1,12% și +4,80%) pâine (0,61%, respectiv 5,54%), pește (+0,57%, cu +4,79%) etc. Creșterea anuală a prețurilor la produsele alimentare (+2,88%) s-a situat per total sub indicele general de inflație.

Nu au existat majorări importante la produsele nealimentare, cu excepția combustibililor (+1,92%) și a energiei electrice, încadrate aici potrivit metodologiei autohtone. Majorarea de tarife pe segmentul serviciilor a fost moderată (+0,25%).

Doar transportul aerian (+6,47%, dar cu pondere foarte redusă în coșul de consum) și sectorul de apă, canal și salubritate (+0,69%), care se mișcă discret dar sistematic în sus (+3,76% față de ianuarie 2020) s-au făcut remarcate.

Liberalizarea pieței la energia electrică, pregătită insuficient, a condus la o majorare substanțială a tarifelor, în timp ce această poziție din coșul de consum a trecut statistic de la prețurile reglementate la segmentul de prețuri liberalizate.

Astfel, a rezultat o expandare conjuncturală a indicelui CORE 2 (vizat de politica monetară), care a trecut de la cea mai mică valoare din 2020 (0,16% în decembrie) la un nivel de 1,44%.

În contextul unei evoluții nefaste a tarifelor la energia electrică, rezultatul de inflație a ajuns semnificativ peste nivelul anticipat la finalul T1 2021, deocamdată chiar în afara intervalului de incertitudine.

Diferența dintre inflația anuală ajunsă la 2,99% și inflația medie anuală de 2,6% ar urma să se atenueze pe parcursul anului.

În lunile următoare, este de așteptat o reluare prin efect de bază a traiectoriei de scădere a creșterii prețurilor până în aprilie, după care vor fi dificil de reeditat valorile lunare relativ reduse consemnate pe parcursul anului trecut.

Pentru partea a lui 2021, va trebui optimizată politica de venituri, pentru a reuși stabilizarea inflației la valoarea de 2,5%.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR) Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie inflatia

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii