ECONOMIE | Analize economice

Deficitul bugetar la 11 luni: -4,7% din PIB

Autor: Dan Palangean
2022-01-03 13:14

Deficitul bugetului general consolidat pe primele 11 luni din 2021 a ajuns la 56 miliarde lei, echivalent cu -4,7% din PIB.

Rezultatul a fost semnificativ mai bun decât valoarea de -7,94% din PIB (-84 miliarde lei) consemnată în aceeași perioadă din 2020. Practic, ajustarea fiscală avută în vedere la întocmirea bugetului s-a realizat iar spațiul rămas pentru încadrarea în deficitul final este de aproape 2 procente și jumătate.

Din execuțiile bugetare pe ultimii ani, constatăm că expandarea cheltuielilor pe final de an ar putea fi făcută, dar ar ajunge la cea mai mare valoare din ultimii patru ani. Mai degrabă ar fi utilă păstrarea deficitului pe anul 2021 sub 7% din PIB, mai ales că valoarea de 5,84% planificată prin bugetul pe 2022 apare ca fiind o țintă modestă față de necesitatea de a ieși cât mai repede de sub amenințarea procedurii de deficit excesiv.

În structură bugetului, rezultatul bugetului de stat a fost mai slab decât cel general (-5,62% față de -4,70% din PIB). Compensarea s-a făcut majoritar prin excedente la bugetele locale (cu afectarea unor proiecte în teritoriu), la bugetele instituțiilor autofinanțate, și la fondul pentru șomaj.

Ponderea în PIB a cheltuielilor pe primele 11 luni ale anului a scăzut de la 35,4% la 33,4%, în timp ce ponderea veniturilor a crescut la 28,7%, de la 27,4%. Per total, circa 40% din îmbunătățirea execuției bugetare au venit din majorarea încasărilor iar 60% din reducerea relativă a cheltuielilor. În termeni nominali, creșterile pe 11 luni din 2021 au fost de aproximativ 51 miliarde lei la venituri (+17,5%) și 23 miliarde lei la cheltuieli (+6,1%). Este o modificare majoră de abordare a execuției bugetare, absolut necesară după ani de accentuare a dezechilibrului financiar.

De reținut, ritmul de majorare a cheltuielilor publice a crescut ușor în noiembrie la 6,1% (de la 5,6% la finele lunii anterioare), deși a rămas mult sub avansul veniturilor.

Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar 1,4% (cu mult sub inflația crescută la 7,8%) iar asistența socială (+6,3%) păstrată marginal peste creșterea generală a cheltuielilor.

De remarcat poziționarea semnificativ peste media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+10%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu 11,6%. Evoluții negative au avut sumele achitate pentru subvenții (-4,5%) și cheltuielile de capital (-4,3%, dar în revenire de la circa -10% în octombrie).

Una peste alta, e bine că s-a reușit ajustarea deficitului bugetar, pe fondul unor încasări favorizate de evoluția inflației, încadrarea în ținta propusă pentru finalul anului fiind asigurată. Există, însă, tentația de a lua măsuri populiste, care ar putea afecta, nu atât rezultatul bun față de ținta pe 2021, cât bugetul pe anul 2022 și anii următori.

Taguri: statistici economice Macroeconomie Ministerul Finantelor

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice

Inflația anuală a scăzut la 5,1%

Inflația anuală a scăzut în august 2024 până la 5,1%, potrivit datelor publicate de INS. În a opta lună a anului, prețurile au avansat per total cu 0,23%, în principal sub efectul creșterii prețurilor la combustibili și la detalii

Comerțul cu amănuntul, +7% după primele 7 luni

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în iulie 2024 față de luna anterioară cu 4,6% pe seria brută, dar s-a diminuat cu -1,8% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

Datoria publică, 52,6% din PIB la finele lunii mai 2024

Datoria publică a României a crescut până la 52,6% din PIB la finele lunii mai 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 862,34 miliarde lei, în creștere cu aproape zece detalii

România - cel mai mic cost al vieții dintre țările UE

România are cel mai mic cost al vieții dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate pentru mijlocul anului 2024 de către site-ul de specialitate numbeo.com. Țara noastră figurează pe locul 33 între 40 de state europene analizate, după detalii