ECONOMIE | Stiri economice

Datoria publică, de puțin sub pragul de 50% din PIB

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2024-02-19 06:50

Datoria publică a României a revenit în noiembrie 2023 sub pragul de 50% din PIB, de la nivelul de 50,5% consemnat pe date operative în luna anterioară, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 769,9 miliarde lei, în creștere de la 666,5 miliarde lei la finalul anului 2022. Raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente calcule, respectiv 1.550,4 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată au ajuns la 49,7%, marginal sub nivelul critic de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. De reținut, raportarea datoriei publice la finele T3 2023 s-a făcut, pe datele operative disponibile, adică la suma PIB trimestrial din intervalul T4 2022 – T3 2023.

După ce va fi cunoscută în termeni nominali evoluția economiei pe T4 2023, urmează ca PIB pe ultimele patru trimestre să fie actualizat și sincronizat cu datele referitoare la datoria publică. Dincolo de valoarea actuală, comunicată conjunctural, rămâne de văzut dacă avansul rezultatului pe T4 va fi suficient la numitor, pentru a păstra procentajul vizat sub pragul critic de 50%.

Creșterea cu peste 104 miliarde lei a datoriei publice (+16%) în primele 11 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (deocamdată evaluat la +2% pe date-semnal, față de +4,7% în anul 2022).

Astfel, asistăm la o cursă între creșterea economică semnificativ mai redusă decât în anul precedent și cea a îndatorării masive, pe fondul unor dobânzi relativ ridicate. Care și-au oprit scăderea temporară după mijlocul anului și au rămas peste pragul de 6%.

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat, inclusiv creșterea salariului minim (deficitul bugetar a înregistrat un nivel de -5,68% față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB).

Precum și a promisiunilor de majorare nesustenabilă a pensiilor, mult peste creșterea salarială prognozată la care se adaugă recalcularea, în perspectiva alegerilor care se apropie.

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%.

Or, în condițiile în care rezultatul scontat de 2% pe 2023 va fi confirmat, situația va fi greu de îmbunătățit în prima jumătate din 2024, din cauza măsurilor de creștere a fiscalității.

Taguri: statistici economice  Institutul National de Statistica (INS)  Macroeconomie  Produsul Intern Brut (PIB)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii

 



 

Ultimele Comentarii