ECONOMIE | Stiri economice

Comertul a fost aproape de normal in 2020, in pofida pandemiei coronavirusului

Autor: Dan Palangean
2020-12-07 19:56

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% pe primele zece luni din 2020 față de aceeași perioadă a a anului trecut, potrivit datelor publicate de INS.

În pofida pandemiei, datele centralizate oficial arată o majorare de +5,7% la produse alimentare, băuturi și tutun, respectiv de +4,9% la produse nealimentare.

Rezultatul de ansamblu a fost redus doar de scăderea valorică a vânzărilor de carburanți (-8,8%), afectate nu atât în volum, urmare a restricțiilor de deplasare (telemuncă, activitate școlară redusă, diminuarea activității în turism), cât de scăderea prețurilor (-8,41% față de finele lui 2019).

Astfel, evoluția comerțului cu amănuntul a fost aproape de normal, în pofida reculului economic anunțat deja pe primele trei trimestre a fi de peste cinci procente și a creșterii ratei șomajului.

Datele arată că doar în aprilie și mai vânzările au avut niveluri mai mici decât în aceeași lună a anului precedent iar valoarea cumulată nu a coborât pe parcursul lui 2020 sub referința din 2019, în pofida problemelor induse de pandemie. De altfel, după mijlocul anului, traiectoria comețului a fost una ascendentă, pe fondul creșterii salariilor și pensiilor.

În luna octombrie s-a consemnat un avans de +1,3% în raport cu luna precedentă, mai accentuat pe segmentul alimentare, băuturi și tutun (+3,8%) și susținut de cel al produselor nealimentare (+3,3%). Prin contrast, vânzările de carburanții au înregistrat scăderi, urmare a amplificării restricțiilor impuse de valul doi al pandemiei.

Seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (utilizată pentru comparabilitate cu alte state de către Eurostat) a consemnat un avans în comerț de 1,9% pe primele zece luni din 2020.

Valorile calculate pe categorii de produse au fost apropiate de cele brute, ușor mai sus decât cele brute la produse alimentare, băuturi și tutun (+5,9%) și carburanți (-8,5%), dar mai ceva mai reduse la produse nealimentare (+4,7%).

Rezultatul cumulat pe primele zece luni a fost susținut imediat după intrarea în pandemie de vânzările de produse alimentare, după care rolul de „locomotivă” a consumului a fost preluat de creșterea comerțului cu produse nealimentare. Acesta a urcat în octombrie 2020 până la +13,1% brut (+14% pe seria ajustată) față de aceeași lună a anului anterior.

Astfel, menținerea pe plus a cifrei de afaceri din comerț a atenuat contracția economică. Din păcate, producția industrială (medie lunară de -9% pe seria brută pe primele trei trimestre ale anului) a fost departe de evoluția comerțului, iar deficitul comercial a urcat la peste 13 miliarde euro (date la 9 luni).

Taguri: statistici economice Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii