Ce trebuie sa stim despre independenta BNR

Autor: Bancherul.ro
2016-07-07 01:52

Independența băncii centrale - Întrebări și răspunsuri (comunicat al BNR):

Principiul independenței băncii centrale este consacrat la nivel european?

Principiul independenței băncilor centrale este prevăzut la articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (1): „În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

Principiul independenței băncilor centrale este prevăzut totodată la articolul 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Protocolul nr. 4) la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articol care reia prevederile art.130 din Tratat) și detaliat în rapoartele de convergență ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene.

Asigurarea independenţei Băncii Naţionale a României este o obligaţie a statului român?

Compatibilitatea legislaţiei naţionale, inclusiv a statutului băncii centrale, cu legislaţia Uniunii Europene a fost una dintre condiţiile aderării României la Uniunea Europeană. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.

Articolul 2 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, prevede: ”De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.” De asemenea, articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată: „Fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE”.

Ce prevede Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României?

Legea nr.312/2004 prevede la art.1 alin.(2) că Banca Naţională a României este o instituţie publică independentă, iar la art.3 alin.(1) că Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere, în îndeplinirea atribuţiilor, nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.

În ce constă independenţa băncilor centrale naţionale?

Conceptul de independenţă a băncilor centrale include patru tipuri de independenţă: funcţională, instituţională, personală şi financiară, descrise în Rapoartele de convergenţă al Băncii Centrale Europene. Analiza aspectelor legate de independență are un rol important în evaluarea nivelului de convergenţă dintre legislaţia naţională a statelor membre care nu au adoptat moneda euro, pe de o parte, şi Tratate şi Statutul SEBC și al BCE, pe de o altă parte.

Ce este independenţa funcțională?

Independenţa băncilor centrale nu este un scop în sine, ci reprezintă un instrument esenţial pentru atingerea unui obiectiv clar definit - menţinerea stabilităţii preţurilor. Acest tip de independenţă este asigurat prin dotarea băncilor centrale cu mijloacele şi instrumentele necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în mod independent de orice altă autoritate. Cerinţa privind independenţa băncilor centrale, prevăzută în Tratat, reflectă opinia generală conform căreia obiectivul fundamental de menţinere a stabilităţii preţurilor este realizat în mod optim de o instituţie pe deplin independentă, al cărei mandat este clar definit.

Ce este independenţa instituţională?

Principiul independenţei instituţionale este enunţat în mod expres la articolul 130 din Tratat şi la articolul 7 din Statutul SEBC și BCE. Aceste două articole interzic băncilor centrale şi membrilor organelor de decizie ale acestora să solicite sau să accepte instrucţiuni de la instituţiile sau organismele UE, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism. În plus, acestea interzic instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor UE, precum şi guvernelor statelor membre orice încercare de influenţare a acelor membri ai organelor de decizie ale băncilor centrale ale căror decizii pot influenţa îndeplinirea de către băncile centrale naționale a misiunilor legate de SEBC. Legislația națională ar trebui să reflecte ambele interdicţii şi să nu limiteze domeniul de aplicare a acestora.

Ce este independenţa personală?

În temeiul articolului 14.2 din Statutul SEBC, statutele băncilor centrale naționale trebuie să specifice o durată minimă de cinci ani pentru mandatul guvernatorilor. De asemenea, prevederile acestui articol oferă protecţie împotriva demiterii arbitrare a guvernatorilor, precizând faptul că guvernatorii pot fi eliberaţi din funcţie doar în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile necesare exercitării îndatoririlor ce le revin sau în cazul în care se fac vinovaţi de abateri grave, şi menţionează posibilitatea de a introduce o acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Ce este independenţa financiară?

Independența financiară este capacitatea unei instituții de a dispune în mod autonom de resursele sale. Independenţa generală a unei bănci centrale ar fi periclitată în situaţia în care o bancă centrală nu ar fi în măsură să dispună, în mod autonom, de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea mandatului (respectiv, îndeplinirea misiunilor legate de SEBC încredinţate acesteia prin Tratat şi Statut). Principiul independenţei financiare implică şi faptul că o bancă centrală trebuie să dispună de mijloace suficiente nu numai pentru exercitarea misiunilor legate de SEBC, ci şi pentru îndeplinirea propriilor atribuţii la nivel naţional (de exemplu, finanţarea administrării şi a operaţiunilor proprii).

Care ar putea fi consecinţele restrângerii independenţei BNR?

Restrângerea independenţei Băncii Naţionale a României poate fi urmată de sancţiuni ale Uniunii Europene, având în vedere încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. Astfel, împotriva României poate fi declanșată procedura de infringement, în baza art.258 din Tratat care prevede: „În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

(1) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în forma consolidată în urma modificărilor aduse prin Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 şi intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Sursa: comunicat BNR

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2610

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala (CNSM)  Banca Centrala Europeana (BCE)  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)