BANCI | Stirea Zilei

Ce taxe platesc bancile din tarile vecine: de cinci ori mai mici decat cea din Romania

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-02-06 21:48

Taxa bancara din Romania este de cinci ori mai mare decat taxa medie din trei tari vecine si reprezinta peste 75% din profitul unei banci romanesti, comparativ cu doar aproape 20% din castigul bancilor din celelalte tari.

Aceste cifre comparative rezulta din indicatorii prezentati de banca austriaca Raiffeisen International, prezenta in mai multe tari din regiune: Romania, Polonia, Ungaria si Slovacia.

Astfel, in Ungaria, Raiffeisen plateste o taxa bancara de doar 0,15% pentru activele cu valori de pana la 50 miliarde forinti (330 milioane lei) si 0,21% pentru active cu valori mai mari.

Ceea ce inseamna ca valoarea anuala a taxei din Ungaria a fost in 2017 de 13 milioane euro, reprezentand doar 11% din profitul brut obtinut de banca.

In Polonia, taxa este dubla fata de cea din Ungaria, de 0,44% din activele totale, din care se scade o suma fixa de 4 miliarde zloti (in jur de 3,6 miliarde lei), precum si valoarea fondurilor proprii si titlurile de stat, astfel incat guvernul sa nu-si taxeze propriile active.

Taxa din Polonia platita in 2017 de Raiffeisen a fost de 31 milioane euro, reprezentand 46% din profitul brut.

In Slovacia, taxa bancara, de 0,2%, nu se aplica la active, ci la pasivele bancilor (formate in principal din depozitele clientilor), minus fondurile proprii si creditele subordonate.

Pasivele unei banci trebuie sa fie egale cu activele, astfel ca valoarea taxei ramane identica, fara a se lua in considerare exceptiile aferente.

Raiffeisen a achitat in Slovacia o taxa de 20 de milioane de euro in 2017, reprezentand numai 12% din profitul brut.

In medie, taxa bancara din cele trei tari vecine este de 0,27% pe an, reprezentand 18% din profitul brut obtinut de bancile din cele trei tari.

Comparativ taxa bancara adoptata recent in Romania este, la nivelul actual al ROBOR (in niciuna dintre cele trei tari taxa nu este legata de dobanzi), de 1,2% pe an, adica de cinci ori mai ridicata decat media din cele trei tari.

Daca Raiffeisen ar trebui sa achite aceasta taxa acum, la valoarea activelor din 2017, aceasta s-ar ridica la 97 milioane euro, reprezentand 76% din profitul brut obtinut.

De altfel, taxa bancara din Romania este cea mai mare din Europa, fiind de opt ori mai ridicata decat media taxei din tarile in care mai este aplicata. (vezi aici detalii)

In concluzie, taxa din Romania este, evident, foarte disproportionata fata de cea din alte tari si poate fi impovaratoare pentru alte banci mai putin profitabile decat Raiffeisen. Iar la nivelul sistemului bancar, aplicarea taxei ar produce pierderi, dupa cum a avertizat BNR.

Se justifica denumirea de taxa pe lacomie?

Daca ne uitam la ratele de profitabilitate obtinute de subsidiarele Raiffeisen in cele patru tari, vedem ca sunt apropiate in Romania, Ungaria si Slovacia, mai putin in Polonia, din cauza faptului ca subsidiara din acea tara a avut probleme cu creditele in franci elvetieni si a fost nevoita sa se restructureze.

Asadar, profitabilitatea activelor (ROA) din Romania ale Raiffeisen, adica valoarea profitului brut raportat la valoarea activelor, a fost in 2017 de 1,5%, comparativ cu 1,7% in Ungaria, 1,3% in Slovacia ci 0,5% in Polonia.

Rata de profitabilitate in functie de capital (ROE) este de asemenea asemanatoare: 17,5% in Romania, 19,5% in Ungaria, 15,2% in Slovacia si doar 4,5% in Polonia.

Indicatorii de profitabile ai Raiffeisen pot fi considerati reprezentativi pentru o banca performanta din Romania, in conditiile in care la nivelul intregului sistem, media ROA a fost 1,3% iar ROE a fost 12,51% in 2017.

In concluzie, nu se justifica retorica oficialilor guvernamentali privind introducerea taxei din motive de lacomie. Mai ales daca ne gandim si la faptul ca profitul bancilor din ultimii doi ani a survenit dupa alti ani de pierderi cauzate de recesiune.

 

Comentarii

??????
?
Apreciați că pentru funcția de guvernator BNR ,la acordarea următorului mandat, ar trebui organizată selecție de dosare de candidatură și de proiecte de management care să fie discutate în parlament, în ședință publică ?

??????
?
Remarcați și faptul că împotriva fenomenului bișniței s-au pronunțat în mod public atât guvernatorul Isărescu cât și Florin Georgescu și Eugen Nicolăescu ? Cum considerați că ar putea acționa aceștia împotriva bișniței cu monede, cum probabil ar putea fi caracterizate "afacerile" din diferențele de curs de schimb valutar și veniturile ce au ca surse astfel de "speculații" ale diferențelor de curs valutar ?

??????
?
Ați zice și că este o bună oportunitate ca băncile cu capital de stat să preia de pe piața financiară și bancară creanțele băncilor străine și ale investitorilor, asupra statului, în portofoliile lor ? VASILESCU (BNR): “Dacă BNR ar scoate prea multă valută, ROBOR s-ar duce peste 7%” ,,Deci venim cu valuta în piaţă, scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei acum şi-ar dori să scape de lei pentru că asta se întâmplă şi piaţa internaţională, vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută.” ?



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Cum raspunde BRD la intrebarile privind fraudele online

Fraudele online au devenit o problema pentru banci, astfel ca am trimis la BRD urmatoarele intrebari, in urma reclamatiilor primite de la cititorii care au fost victimele inselaciunilor prin intermediul unor false platforme de investitii: - Care este procedura detalii

Ocean Credit incalca legea privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit

Ocean Credit nu respecta legea contractelor de credit, OUG 50/2010, privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit, astfel incat acestia sa fie constienti de costul unui imprumut si sa-l poata compara cu ofertele altor IFN-uri sau banci. Concret, detalii

Care banci au cele mai bune dobanzi la depozitele in lei?

Dobanzile la depozitele in lei platite de banci populatiei incep de la 4% pe an in cazul economiilor la termen de 1 luna si ajung la 6% pentru banii pastrati timp de un an. Pentru depozitele pe termen scurt, de 1 luna, cele mai ridicate dobanzi le gasim la detalii

Topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la depozitele in euro

Bancile care platesc clientilor persoane fizice cele mai mari dobanzi la depozitele in euro pe termen de un an sunt Intesa Sanpaolo (3,5%), OTP Bank (3,25%) si Patria Bank (3,15%), conform clasamentului intocmit de Bancherul.ro. Topul a luat in calcul depozitele detalii

 



 

Ultimele Comentarii