BNR a scapat de primele doua mari riscuri la adresa stabilitatii financiare: riscul sistemic sever al legii privind darea in plata si riscul sistemic ridicat al politicilor fiscale prociclice

Autor: Bancherul.ro
2016-12-13 16:41

BNR a eliminat din raportul privind stabilitatea financiara, prezentat astazi, riscul sever sistemic cauzat de cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar, introdus in premiera in luna aprilie din acest an, dupa adoprarea legii privind darea in plata, riscul legislativ fiind considerat acum un risc sistemic ridicat, dar cu o tendinta in scadere.

De asemenea, al doilea mare risc la adresa stabilitatii financiare identificat la inceputul anului, si anume politicile fiscale prociclice, considerate atunci un risc sistemic ridicat in crestere, a devenit acum un risc moderat, redenumit „incertitudini privind constructia bugetara”.

Motivul: deficitul bugetar este mult mai mic (0,17% in octombrie) decat cel anticipat la inceputul anului, de aproape 3%.

In aceste conditii, cel mai ridicat risc ramane cel al “deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente, generat de incertitudinile privind cresterea economica la nivel global, starea sistemului financiar international si accentuarea tensiunilor politice”.

In cazul materializarii acestui risc, cu alte cuvinte daca nivelul investitiilor straine va scadea considerabil, va aparea un alt risc, cel asociat stocului de credite in valuta, ca urmare a cresterii cursului de schimb, care determina majorarea ratelor la creditele in valuta, cele mai multe in euro.

In concluzie, fata de cele opt riscuri din raportul din aprilie, dintre care trei riscuri ridicate cu tendinta de crestere plus unul sever, in raportul din aprilie au mai ramas doar cinci, dintre care doar un risc ridicat cu tendinta de crestere. 

De ce legea privind darea in plata nu mai precizat risc sistemic sever

Liviu Voinea, viceguvenatorul BNR care a prezentat raportul stabilitatii financiare, a precizat ca riscurile induse de legea darii in plata, precum si de cea de conversie a creditelor in franci elvetieni, s-au redus semnificativ, dupa decizia Curtii Constitutionale de a admite in parte contestatiile bancilor si de a modifica legea, in sensul ca darea in plata sa fie decisa doar de o instanta de judecata.

Practic acum bancile nu vor mai fi nevoite sa-si asume pierderi potentiale pentru toate creditele imobiliare, indiferent daca detinatorii acestora decid sau nu sa dea in plata casa ipotecata, cum erau obligate inainte de modificarea legii de catre Curtea Constitutionala, ci doar pentru fiecare caz in parte, dupa ce o instanta emite o decizie definitiva privind darea in plata.

Intrebat, de Bancherul.ro, de ce a fost scos riscul sistemic sever din raportul de stabilitate financiara, Liviu Voinea a raspuns:

„Evaluarea privind riscul sever a fost facuta la acel moment, aprilie 2016, cand una dintre legi (darea in plata) urma sa fie adoptata, iar cealalta (conversia creditelor in CHF) isi urma parcursul legislativ. Intre timp acest risc s-a materializat in parte, pentru ca prima lege a fost adoptata, iar cealalta de asemenea adoptata, dar nu a fost inca promulgata. De asemenea, o parte dintre amendamentele propuse de BNR la legea darii in plata au fost adoptate de Parlament. Ca urmare s-a ingustat sfera de aplicabilitate a legii, potrivit regulamentelor europene, daca aceste legi nu sunt amendate, ma refer in special la darea in plata, de Curtea Constitutionala, cum s-a si intamplat, insa asteptam motivarea Curtii. De aceea, acest risc este in continuare prezent, dar de o intensitate mai scazuta.

Dar din ceea ce s-a comunicat public, ideea principala este ca, asa cum am inteles-o noi, darea in plata trebuie sa aiba loc de la caz la caz, si anume in situatii exceptionale pe care le identifica ca atare o instanta. Asta inseamna, din punct de vedere a unui banci, chiar daca va avea aceleasi pierderi, presupunand ca acelasi numar de debitori vor apela la darea in plata, acele pierderi vor trebui recunoscute numai la momentul unei decizii finale a unei instante, nu la momentul T 0 al aplicarii legii. Deci aceasta diferenta de abordare, in urma deciziei Curtii Constitutionale, face ca acelasi nivel al pierderilor sa nu mai apara dintr-o data ci sa fie esalonat. Ca urmare, inclusiv impactul asupra necesarului de capital, de provizioane, este esalonat. Ca urmare, impactul este mai mic.

In acelasi timp, repet, BNR in permanenta a sustinut necesitatea rezolvarii cazurilor sociale, pentru cei care nu mai pot sa plateasca, si apreciem ca decizia Curtii Constitutionale vine in aceeasi directie, de a identifica exact care au fost acele cazuri in care au aparut circumstante exceptionale. Dar trebuie desigur sa ateptam in continuare motivarea Curtii Constitutionale.

Vedeti in viitor potentiale noi riscuri care sa readuca acest risc sever?

Liviu Voinea: Este prea devreme sa ne pronuntam acum. El (riscul legislativ) a ramas in cadrul riscurilor dar, repet, la o intensitate mai mica, intrucat procesul legislativ pe aceste doua legi este in derulare, intrucat sunt contestatii la Curtea Constitutionala in ambele cazuri.

Voinea a precizat, de altfel, ca BNR a intarziat publicarea raportului privind stabilitatea financiara intrucat „am considerat oportun sa asteptam decizia Curtii Constitutionale in privinta uneia dintre cele doua legi, cea privind darea in plata”.

In raportul de stabilitate financiara, BNR a precizat ca a efectuat teste de stres la nivelul bancilor, din care rezulta ca in urma aplicarii legii darii in plata in forma adoptata, solvabilitatea sistemului bancar ar scadea cu 5 puncte procentuale, de la 19,6% in decembrie 2015 la 14,3% 2016.

L-am intrebat pe Liviu Voinea daca BNR a facut teste de stres si in privinta impactului legii privind conversia creditelor in franci.

Liviu Voinea: „Scenariul adevers a fost la legea darii in plata, pentru ca la momentul respectiv nu a fost adoptata legea conversiei si nici in prezent nu este promulgata. Probabil o vom considera in scenariul testului de stres urmator, intrucat noi efectuam regulat astfel de teste de stres. Oricum impactul este mai scazut decat in cazul darii in plata, pentru ca ne referim la un portofoliu de credite mai mic, doar creditele in franci, fata de toate creditele ipotecare.”

Despre riscul legislativ in raportul privind stabilitatea financiara:

Față de precedentul Raport, riscul legislativ s-a materializat, dar procesul legislativ continuă. Până la data finalizării prezentului Raport, atât Legea privind darea în plată (nr.77/2016), intrată în vigoare din mai 2016, cat şi Legea privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei, aprobată de Parlament dar nepromulgată de preşedinte, au fost atacate la Curtea Constituţională.

Prima lege permite stingerea obligațiilor debitorilor având credite în valoare de până la 250.000 euro prin transferarea către creditor a bunului imobiliar cu care s-a garantat finanțarea. A doua inițiativă, cea privind conversia creditelor, propune ca orice credit în franci elvețieni, indiferent de valoare sau de gradul de îndatorare al debitorului, să fie convertit în monedă națională la curs istoric.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale unele prevederi ale Legii 77/2016 şi a rămas în pronunţare în legătură cu Legea privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei, ceea ce reduce impactul imediat al acestor două legii asupra sectorului bancar românesc. În aceste condiţii, apreciem că riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar a scăzut semnificativ în intensitate.

Concret, Curtea Constituțională a decis că Legea dării în plată nu poate deroga de la Codul Civil, înțelegând că ea se poate aplica în cazuri excepționale, în care au intervenit circumstanțe neprevăzute. Simpla scădere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea în plată. Curtea a stabilit ca aceste cazuri trebuie judecate individual, iar instanța va decide dacă în fiecare caz în parte au fost circumstanțe excepționale.

Banca Națională a susținut în permanență că legea dării în plată ar trebui să diferențieze între cei care nu mai pot sa plătească (cazuri sociale) - pentru care o soluție trebuie identificată, și cei care nu mai vor să plătească.

Amendamentele depuse de BNR au vizat clarificarea acestei diferențieri, iar decizia Curții Constituționale vine sa adauge la aceasta distincție. Pentru bănci, pierderile vor fi eșalonate pe mai mulți ani, iar câtă vreme deciziile vor fi individuale, cele două legi în ansamblul lor nu pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi la momentul aprobării acestora, în înțelesul regulamentelor europene privind provizioanele.”

Riscul sistemic ridicat al politicilor fiscale prociclice a devenit un risc moderat

BNR a scos din raportul privind stabilitatea financiara riscul aferent politicilor fiscale prociclice, considerate in raportul din aprilie un risc sistemic ridicat in crestere, acesta fiind inlocuit acum cu un risc moderat, rebotezat „incertitudini privind constructia bugetara”.

BNR motiveaza astfel decizia:

"Riscul politicilor fiscal-bugetare prociclice s-a materializat doar parțial datorită unei execuții bugetare sub nivelul prevăzut. Astfel, deficitul înregistrat pe primele 10 luni a fost de doar 0,17 la sută din PIB, fiind premise ca anul 2016 să se încheie cu un deficit bugetar mai mic decât 2,9 la sută din PIB, cât fusese planificat. Se cuvine remarcat ritmul peste așteptări al creșterii economice, determinat de creșterea veniturilor populației, de scăderea fiscalității și de condițiile financiare stimulative. Acest ritm de creștere economică a închis, potrivit datelor disponibile, diferențialul de producție (output gap)."

Motivarea BNR pe larg:

"Riscul privind construcția si executia bugetară în anul 2016 s-a materializat parțial, în sensul în care deficitul bugetar la finalul anului va fi mai mare decât în 2015, dar probabil mai mic decât nivelul prevăzut inițial. Se cuvine menționat ritmul peste așteptări al creșterii economice, determinat de creșterea veniturilor populației, de scăderea fiscalității și de condițiile financiare stimulative.

Acest ritm de creștere economică a închis, potrivit datelor disponibile, diferențialul de producție (output gap). Creșterea cererii agregate, factor principal al creșterii economice în 2015 și în 2016, a fost preponderent acoperită din oferta internă.

Astfel, consumul intern a crescut cu 7,4 miliarde de euro în 2015, respectiv 4,5 miliarde de euro în prima jumătate a lui 2016, în timp ce deficitul balanței comerciale de bunuri din contul curent a crescut cu 1,3 miliarde de euro în 2015 și cu 1,2 miliarde euro în primul semestru din anul 2016. Desi în creștere, deficitul de cont curent este în termeni reali de aproape 10 ori mai mic decât era în anul 2007.

O incertitudine semnificativă este legată de bugetul pe anul 2017. Consolidarea politicilor bugetare responsabile, prin asigurarea unei previzibilități sporite în materie de reglementare, precum și evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice sunt elemente esențiale pentru menținerea echilibrelor economice și sprijinirea stabilității financiare în perioada următoare.

Spațiul fiscal poate fi obținut, pe partea de cheltuieli, prin îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și prin implementarea pe scara largă a achizițiilor centralizate în sistemul public (în special în sectorul de sănătate), iar pe partea de venituri prin creșterea disciplinei financiare atât în rândul companiilor de stat cât și ale celor private.

In raportul precedent, BNR spunea urmatoarele despre politica fiscala prociclica:

"Riscul de revenire pe plan intern la politici fiscale prociclice este în creștere, el materializându-se deja parțial prin adoptarea bugetului pentru anul 2016 cu un deficit de 3 la sută din PIB, de peste două ori mai mare decât cel realizat în anul 2015, semnalizând inversarea tendinței de consolidare fiscală din perioada 2010-2015.

Mai mult, în ipoteza în care nu apar politici fiscal-bugetare noi, deficitul bugetar se va apropia de 4 la sută din PIB în anul 2017, ceea ce va determina reintrarea României în procedura de deficit excesiv.

Așa cum am avertizat în Raportul anterior, un deficit bugetar care depășește 1,5 la sută din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50 la sută.

Consolidarea politicilor bugetare responsabile, prin asigurarea unei previzibilități sporite în materie de reglementare, precum și evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice sunt elemente esențiale pentru menținerea echilibrelor economice și sprijinirea stabilității financiare în perioada următoare.

Riscul politicilor fiscale prociclice interne accentuează riscul global generat de incertitudinile privind creșterea economică mondială și de divergența politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, risc la care este expusă și România.”

Vezi aici raportul BNR asupra stabilitatii financiare.

Vezi aici prezentarea lui Liviu Voinea privind raportul asupra stabilitatii financiare.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 4307

Taguri: lege darea in plata  credite ipotecare  credite de consum  curs BNR  Easy Credit  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  credite firme  BT Pay  darea in plata  credite neperformante  credite imobiliare  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)