BANCI | Stirea Zilei

Bancile au trimis Guvernului propuneri pentru limitarea impactului negativ al taxei pe active asupra intermedierii financiare si bunastarii tarii

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-03-18 08:32

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a trimis Guvernului propuneri pentru modificarea OUG 114 prin care s-a introdus taxa pe activele bancare, in vederea limitarii impactului negativ pe care aceasta l-ar putea avea asupra sectorului bancar, prin scaderea intermedierii financiare si implicit a bunastarii tarii, bancherii presupunand ca politicienii nu mai pot renunta la taxa fara sa plateasca un cost electoral.

“Am trimis un punct de vedere al comunitatii bancare, care pleaca de la premisele ca nu exista o formula de a creste o industrie prin taxarea suplimentara a acelei industrii. Aceasta forma de a suprataxa industria nu este buna”, a spus Sergiu Oprescu, presedintele executiv al ARB, in cadrul unei conferinte de presa in care a fost prezentat un studiu realizat de PwC privind intermedierea financiara.

Studiul arata ca un impact negativ al taxei asupra creditarii cu 3%, PIB-ul ar scadea cu 1,7 miliarde lei anual, iar daca in urma aplicarii taxei creditarea se va diminua cu 10%, atunci impactul asupra economiei este de 5,6 miliarde lei anual. (vezi foto)

“Noi credem ca logica este gresita, asadar OUG 114 ar trebui eliminata. Si este evident pentru toata lumea ca aceasta are un cost, pentru ca toate segmentele societatii, de la antreprenori si asociatii profesionale la presa, au avut luari de pozitii. Ne asteptam acum sa se recunoasca ca exista un cost politic a nu retrage ordonanta. Semnalul pe care vrem sa-l transmitem e urmatorul: haideti sa minimizam impactul negativ”, a adaugat Oprescu.

Concret, bancherii au propus ca bancile cu pierderi sa nu fie taxate, iar cele cu profit sa nu plateasca mai mult de jumatate din castig pentru taxa, astfel incat sa se poata capitaliza in vederea cresterii creditarii. In acelasi timp, bancile care-si majoreaza creditarea pot fi stimulate.

“Daca o banca este deja in pierdere, se taxeaza capitalul acesteia, nu profitul. Una dintre cele mai importante resurse ale sistemului financiar este capitalul de 9 miliarde de euro pe care-l avem in Romania. Sa facem un calcul. Avem intermediere financiara de 26% din PIB sau 53 miliarde euro raportat la PIB-ul Romaniei de 200 miliarde euro. Sa presupunem ca vrem sa ajungem la o intermediere de 40%, in 5 ani. In aceasta perioada, PIB-ul ar putea creste in medie cu 3% pe an, deci 15% in 5 ani, adica in jur de 230 miliarde euro. O cota de 40% din 230 de miliarde inseamna credite de aproximativ 90 miliarde euro, fata de 53 miliarde euro cate sunt in prezent. Ceea ce inseamna ca in urmatorii 5 ani ar trebui sa dam peste 35 miliarde euro credite in plus. Ca sa le putem da pe acestea si presupunand ca exista cererea necesara, avem nevoie de doua resurse: lichiditate, si trebuie sa ne intrebam daca avem in economisirea interna acesti bani, si capital. Pentru cele 53 miliarde euro credite neguvernamentale existente, avem nevoie de capital de 9 miliarde lei. Iar conform noilor reglementari internationale, trebuie sa crestem capitalul. Ceea ce insemna ca o mare parte din profitabilitatea de care suntem acuzati trebuie sa se duca in capitalul nostru, pentru a putea creste intermedierea financiara. Iar daca vii si taxezi profitul, de fapt esti exact impotriva logicii cresterii intermedierii financiare si implicit cu bunastarea dintr-o tara. Asta este matematica simpla.
De aceea am propus un coridor: daca bancile sunt pe pierdere, nu trebuie taxate, iar pe partea cealalta stabilim un nivel maximal din profitul obtinut de o banca pe care-l putem taxa. Nu-i iei tot profitul sau proportia majoritra, pentru ca nu-i mai ramane cu ce sa se capitalizeze. Apoi, se pot gasi mecanisme de bonusare a unui comportament de care am avea nevoie in prezent, precum cel legat de capital. Asteptam acum sa vedem daca aceste propuneri sunt luate in calcul, dar din ultimele informatii n-am vazut sa fi fost preluate aceste elemente”, a pus Oprescu.

Bancile romanesti nu sunt cele mai profitabile din Europa

Studiul prezentat de PwC arata ca bancile romanesti nu sunt cele mai profitabile din Europa, cum au acuzat reprezentantii Guvernului si politicienii inainte de introducerea taxei pe active, ba chiar au castiguri mai mici decat alte tari din zona, precum Bulgaria, Polonia sau Cehia.

De asemenea, marja de profit a bancilor romanesti este redusa, desi dobanzile sunt ridicate, din cauza unui cost al riscului mult mai mare decat media europeana si a unor cheltuieli operationale ridicate. Doar 1% din dobanda de 8% la un credit reprezinta profitul unei banci, arata studiul PwC.

Conform informatiilor publicate de presa, taxa pe activele bancare, de 1,2% pe an, conform prevederilor OUG 114/2018 in vigoare in prezent, ar putea fi redusa la 0,4% in cazul bancilor mari, cu active de peste 1% din total, si la 0,2% la bancile cu active mai mici.

In acelasi timp, taxa nu va mai fi aplicata in functie de indicele ROBOR, daca nivelul acestuia trece de 2%, ci de marja neta de dobanda a bancilor (diferenta dintre dobanda la credite si cea la depozite), precum si in functie de de cresterea sau scaderea volumului de credite acordate de banci.

Taxa apare chiar dupa ce creditarea a depasit PIB-ul, in 2018

Bancherii au avertizat ca introducerea taxei bancare va reversa procesul de relansare a creditarii din ultima perioada, datorita dobanzilor mici stimulate de BNR, in conditiile unei inflatii negative, datorita lichiditatii abundente din piata, asigurata tot de BNR si cresterea depozitelor, dar si datorita cresterii veniturilor populatiei.

Insa stocul de credite raportate la PIB (intermedierea financiara), a scazut, in mare parte din cauza faptului ca bancile si-au scos din bilanturi multe credite neperformante acordate inainte de criza din 2008.

Acest aparent paradox (cresterea sustinuta a creditarii in paralel cu scaderea intermedierii financiare) nu a fost suficient de bine explicat de BNR si de banci, ceea ce a dus la aparitia in presa de specializata a informatiei ca bancile comploteaza pentru subdezvoltarea Romaniei, idee perfecta pentru discursul populist al politicienilor si justificarea unei taxe punitive, tot populista, cu caracter nationalist (sa pedepsim bancile astea straine hraparete).

De exemplu, nici BNR nici PwC nu au aratat ca anul trecut bancile si-au majorat creditele acordate sectorului neguvernamental (populatie si firme) cu 7,9%, aproape dublu fata de cresterea PIB-ului, de 4,1%.

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Cum raspunde BRD la intrebarile privind fraudele online

Fraudele online au devenit o problema pentru banci, astfel ca am trimis la BRD urmatoarele intrebari, in urma reclamatiilor primite de la cititorii care au fost victimele inselaciunilor prin intermediul unor false platforme de investitii: - Care este procedura detalii

Ocean Credit incalca legea privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit

Ocean Credit nu respecta legea contractelor de credit, OUG 50/2010, privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit, astfel incat acestia sa fie constienti de costul unui imprumut si sa-l poata compara cu ofertele altor IFN-uri sau banci. Concret, detalii

Care banci au cele mai bune dobanzi la depozitele in lei?

Dobanzile la depozitele in lei platite de banci populatiei incep de la 4% pe an in cazul economiilor la termen de 1 luna si ajung la 6% pentru banii pastrati timp de un an. Pentru depozitele pe termen scurt, de 1 luna, cele mai ridicate dobanzi le gasim la detalii

Topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la depozitele in euro

Bancile care platesc clientilor persoane fizice cele mai mari dobanzi la depozitele in euro pe termen de un an sunt Intesa Sanpaolo (3,5%), OTP Bank (3,25%) si Patria Bank (3,15%), conform clasamentului intocmit de Bancherul.ro. Topul a luat in calcul depozitele detalii

 



 

Ultimele Comentarii