Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%

Autor: Bancherul.ro
2022-10-27 18:26

Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%, in cadrul unei conferinte de presa sustinute de Christine Lagarde, președinta BCE, si Luis de Guindos, vicepreședintele BCE.

Iata textul publicat de BCE:

DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ
CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 27 octombrie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Prin această majorare substanțială a ratelor dobânzilor pentru a treia oară consecutiv, am înregistrat progrese considerabile în procesul de retragere a măsurilor acomodative de politică monetară. Am adoptat decizia de astăzi, și estimăm majorarea în continuare a ratelor dobânzilor, pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom baza traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor de politică monetară pe evoluția perspectivelor inflației și economiei, urmând abordarea noastră de la o ședință la alta.

Inflația se menține la niveluri mult prea ridicate și va rămâne superioară țintei noastre o perioadă mai îndelungată. În luna septembrie, inflația în zona euro a ajuns la 9,9%. În ultimele luni, saltul prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, blocajele la nivelul ofertei și redresarea postpandemică a cererii au condus la generalizarea presiunilor asupra prețurilor și la creșterea inflației. Politica noastră monetară vizează reducerea măsurilor de sprijinire a cererii și protejarea împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația.

Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, modificarea termenilor și condițiilor celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). În faza acută a pandemiei, acest instrument a deținut un rol esențial în contracararea riscurilor în sensul scăderii la adresa stabilității prețurilor. În prezent, având în vedere accelerarea neprevăzută și extraordinară a inflației, este necesară recalibrarea acestui instrument pentru a asigura consecvența sa cu procesul mai amplu de normalizare a politicii monetare și a întări transmisia majorărilor ratelor noastre la nivelul condițiilor de creditare bancară. Prin urmare, am decis să ajustăm ratele dobânzilor aplicabile OTRTL III începând cu data de 23 noiembrie 2022 și să oferim băncilor date suplimentare de rambursare anticipată voluntară a acestor operațiuni.

Nu în ultimul rând, pentru o mai bună aliniere a remunerării rezervelor minime obligatorii deținute de instituțiile de credit în cadrul Eurosistemului la condițiile de pe piața monetară, am decis să fixăm remunerarea rezervelor minime la nivelul ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BCE.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. Detaliile referitoare la modificările aduse termenilor și condițiilor OTRTL III sunt furnizate într-un comunicat de presă separat, care urmează să fie publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale). Un alt comunicat de presă tehnic, care conține detalii privind modificarea remunerării rezervelor minime obligatorii, va fi, de asemenea, publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale).

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Este probabil ca activitatea economică în zona euro să fi consemnat o încetinire semnificativă în trimestrul III al acestui an și anticipăm temperarea în continuare a acesteia până la finele anului și la începutul anului viitor. Prin reducerea veniturilor reale ale populației și alimentarea creșterii costurilor firmelor, inflația ridicată continuă să frâneze cheltuielile și producția. Sincopele severe în aprovizionarea cu gaze naturale au agravat și mai mult situația, iar încrederea consumatorilor și cea a sectorului corporativ s-au deteriorat rapid, ceea ce afectează, de asemenea, economia. Cererea de servicii se moderează, după evoluția robustă din trimestrele precedente, când sectoarele afectate în cea mai mare măsură de restricțiile pandemice s-au redeschis, și indicatorii din sondaje referitori la comenzile noi în sectorul prelucrător consemnează reduceri. De asemenea, activitatea economică globală înregistrează o creștere mai lentă, în contextul incertitudinilor geopolitice persistente, îndeosebi ca urmare a războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, și al înăspririi condițiilor de finanțare. Deteriorarea raportului de schimb, pe fondul creșterii mai rapide a prețurilor importurilor comparativ cu cele ale exporturilor, afectează veniturile în zona euro.

Piața forței de muncă a continuat să aibă o evoluție robustă în trimestrul III, iar rata șomajului s-a menținut la nivelul minim istoric de 6,6% în luna august. Deși indicatorii pe termen scurt sugerează crearea în continuare de locuri de muncă în trimestrul III, încetinirea economiei ar putea conduce la o ușoară creștere a șomajului în viitor.

Pentru a limita riscul alimentării inflației, măsurile de sprijin fiscal destinate protejării economiei față de impactul prețurilor ridicate ale produselor energetice ar trebui să fie temporare și să se adreseze categoriilor celor mai vulnerabile. Factorii de decizie ar trebui să ofere stimulente pentru reducerea consumului de energie și impulsionarea ofertei de produse energetice. În același timp, autoritățile guvernamentale ar trebui să aplice politici fiscale care să demonstreze angajamentul lor de a diminua progresiv ponderile ridicate ale datoriei publice. Ar trebui concepute politici structurale care să permită sporirea potențialului de creștere și a capacității de producție a zonei euro, precum și a întăririi rezilienței sale, contribuind astfel la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. Implementarea rapidă a planurilor de investiții și de reforme structurale din cadrul programului „Next Generation EU” va contribui semnificativ la îndeplinirea acestor obiective.

Inflația

Inflația s-a accelerat la 9,9% în luna septembrie, reflectând noi majorări la nivelul tuturor componentelor. Dinamica prețurilor produselor energetice, situată la 40,7%, a rămas componenta dominantă a inflației totale, beneficiind de o contribuție sporită din partea prețurilor gazelor naturale și ale energiei electrice. Dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat, de asemenea, în continuare la 11,8%, în condițiile în care costurile ridicate cu factorii de producție au scumpit producția de alimente.

Blocajele la nivelul ofertei se diminuează treptat, deși efectele întârziate ale acestora contribuie încă la inflație. Impactul cererii reprimate, deși în atenuare, alimentează în continuare creșterea prețurilor în sectorul serviciilor. Deprecierea euro a contribuit, de asemenea, la acumularea de presiuni inflaționiste.

Presiunile asupra prețurilor se manifestă în tot mai multe sectoare, parțial din cauza propagării impactului exercitat de costurile ridicate cu energia la nivelul întregii economii. În consecință, măsurile inflației de bază s-au menținut la niveluri ridicate. Printre acestea, inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a majorat în continuare la 4,8% în luna septembrie.

Este probabil ca piețele robuste ale forței de muncă să sprijine majorările salariale, similar unei relative recuperări a decalajelor salariale vizând compensarea inflației mai ridicate. Datele noi privind câștigurile salariale și acordurile salariale recente indică o posibilă intensificare a dinamicii salariale. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, deși noi revizuiri peste țintă ale unor indicatori impun continuarea monitorizării.

Evaluarea riscurilor

Datele recente confirmă că balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice înclină, în mod evident, în sensul scăderii, îndeosebi pe termen scurt. Un război de lungă durată în Ucraina rămâne un risc semnificativ. Nivelul încrederii s-ar putea deteriora în continuare și constrângerile legate de ofertă s-ar putea agrava din nou. Costurile aferente produselor energetice și alimentelor ar putea, de asemenea, persista la niveluri peste așteptări. Încetinirea economiei mondiale ar putea constitui un factor inhibitor suplimentar la adresa creșterii în zona euro.

Balanța riscurilor asociate perspectivelor inflației înclină cu precădere în sensul creșterii. Principalul risc pe termen scurt îl reprezintă majorarea în continuare a prețurilor cu amănuntul ale produselor energetice. Pe termen mediu, inflația se poate dovedi mai ridicată decât s-a anticipat, în cazul unor scumpiri ale materiilor prime energetice și alimentare și al unei propagări mai semnificative a acestora la nivelul prețurilor de consum, al unei deteriorări persistente a capacității de producție a economiei zonei euro, al unei majorări persistente a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei sau al unor creșteri salariale peste așteptări. În schimb, o scădere a costurilor produselor energetice și moderarea în continuare a cererii ar diminua presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Costurile de finanțare a băncilor cresc ca răspuns la majorarea ratelor dobânzilor pe piață. Împrumuturile acordate firmelor și populației au devenit, de asemenea, mai oneroase. Creditarea bancară a firmelor rămâne robustă, dat fiind că acestea trebuie să finanțeze costuri de producție ridicate și să constituie stocuri. Pe de altă parte, cererea de împrumuturi pentru finanțarea de investiții a continuat să se reducă. Împrumuturile acordate populației se moderează, pe fondul înăspririi standardelor de creditare și al scăderii cererii de împrumuturi în contextul majorării ratelor dobânzilor și al încrederii scăzute a consumatorilor.

Cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar arată că standardele de creditare au devenit mai restrictive pentru toate categoriile de împrumuturi în al treilea trimestru al anului, în condițiile în care băncile sunt tot mai preocupate de deteriorarea perspectivelor economice și de riscurile cu care se confruntă clientela în mediul actual. Băncile anticipează înăsprirea în continuare a standardelor lor de creditare în trimestrul IV.

Concluzie

Pe scurt, am majorat astăzi cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și anticipăm că le vom majora în continuare, pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu. Prin această majorare substanțială a ratelor dobânzilor pentru a treia oară consecutiv, am înregistrat progrese considerabile în procesul de retragere a măsurilor acomodative de politică monetară. Modificările aduse termenilor și condițiilor operațiunilor noastre țintite de refinanțare pe termen mai lung vor contribui, de asemenea, la procesul actual de normalizare a politicii monetare.

Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor urma o abordare de la o ședință la alta. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura că inflația revine la nivelul țintei noastre pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2080

Taguri: Banca Centrala Europeana (BCE)  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)