Statele Unite isi alege astazi noul presedinte, dintre republicanul John McCain şi democratul Barack Obama

Autor: Bancherul.ro
2008-11-04 08:03

Americanii merg la urne marţi pentru a alege între republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, după o campanie prezidenţială neobişnuit de lungă şi pe fondul unei crize economice ce pare să fi înclinat balanţa în favoarea democraţilor, după două mandate republicane.

Primele secţii de vot se deschid marţi la ora 7.00, ora României, în orăşelele Dixville Notch şi Hart's Location din New Hampshire, care în mod tradiţional încep să voteze la miezul nopţii. Toţi cei câţiva zeci de locuitori vor vota simultan la miezul nopţii, iar rezultatele vor fi cunoscute un minut mai târziu. Majoritatea celorlalte secţii de vot se vor deschide marţi, între 12.00 şi 14.00, ora României.

Miercuri, la ora 1.00, ora României, se închid primele secţii de vot, în statele Indiana şi Kentucky, iar ultimele se vor închide în Alaska la ora 8.00. Primele indicii ale rezultatului votului sunt aşteptate miercuri în jurul orei 6.00, când vor exista exit-polluri pentru suficiente state pentru a fi evident dacă unul dintre candidaţi a câştigat cursa.

Analiştii se aşteaptă la o participare record, explicată în parte prin "fenomenul Obama", care a reuşit să adune zeci de mii de oameni la mitinguri, dar şi prin interesul deosebit pe care l-a suscitat această campanie electorală, una dintre cele mai îndelungate şi cea mai scumpă din istorie. Dacă în ultimii 30 de ani rata de participare la scrutinul prezidenţial a oscilat între 54% şi 61%, anul acesta ea ar putea atinge 80-90% în unele state. Recordul de participare la un scrutin prezidenţial s-a înregistrat în 1960 şi a fost de 63%.

Aproape 20% dintre alegători şi-au exprimat deja opţiunea în statele unde se poate vota anticipat, iar cozile de la secţiile de vot lasă să se întrevadă o mare afluenţă în ziua scrutinului propriu-zis. Pe listele electorale sunt înscrişi anul acesta 153 de milioane de alegători.

Statele Unite au un proces electoral complex, moştenit din secolul al XIX-lea. Exprimându-şi votul, americanii desemnează de fapt membrii Colegiului electoral (alcătuit din "mari electori") care, la rândul său, îl desemnează pe preşedinte. Colegiul electoral are 538 de membri şi, pentru a fi ales, un candidat are nevoie de 270 de voturi. Fiecare stat american este reprezentat în Colegiu de un număr de membri egal cu aceia pe care îi are în Congres, statele cu populaţie mai numeroasă având mai multă greutate. Toate statele americane, cu excepţia a două - Nebraska şi Maine - acordă toţi marii electori în Colegiu candidatului cu cele mai multe voturi, indiferent cât de mică este diferenţa dintre ei. Acest lucru înseamnă că nu este exclus ca un candidat care are cele mai multe voturi la nivel naţional să piardă totuşi alegerile, având un număr mai mic de voturi în Colegiul electoral. Aşa s-a întâmplat în 2000, când George W. Bush a câştigat alegerile, deşi contracandidatul său, democratul Al Gore, obţinuse mai multe voturi din partea populaţiei.

Sistemul face, deci, ca statele cu populaţie numeroasă să fie mai importante în aritmetica scrutinului. California este statul cu cel mai mare număr de reprezentanţi în Colegiul electoral - 55. California votează însă în mod tradiţional cu democraţii, iar şansele ca acest comportament să se schimbe anul acesta sunt mici. De aceea, o atenţie deosebită au primit din partea candidaţilor statele cu număr mare de electori şi pe care sondajele le arată fie indecise, fie susceptibile să basculeze de la un partid la altul - Ohio, Florida, Pennsylvania. Începând din 1960, niciun candidat nu a câştigat alegerile fără a învinge în cel puţin două dintre aceste state.

Potrivit site-ului independent RealClearPolitics, care face o medie a tuturor sondajelor, Obama avea luni un avans de 7% la nivel naţional (51,2% faţă de 44,2%). Pe de altă parte, Obama conduce în Florida în medie cu 2,5%, cu 7,6% în Pennsylvania şi cu 3,6% în Ohio.

Sondajele îl indică, aşadar, câştigător pe Barack Obama, care s-a instalat în frunte începând din septembrie, favorizat de criza financiară, pentru că este perceput ca fiind mai competent în acest domeniu decât McCain. La rândul său, republicanul, considerat mai competent în probleme de politică externă şi securitate naţională, se impusese în sondaje cu declaraţii dure la adresa Moscovei în timpul crizei ruso-georgiene din august. Este însă pentru prima oară când un partid mare este reprezentat în cursa pentru Casa Albă de un candidat de culoare şi există o anumită incertitudine în ceea ce priveşte modul cum se va comporta electoratul, într-o ţară în care rasa este în continuare un subiect sensibil. Însăşi acurateţea sondajelor a fost pusă sub semnul întrebării şi pentru că există rezultate extrem de diferite între ele, dar şi din cauza "efectului Bradley", numit astfel după candidatul de culoare care a încercat să obţină funcţia de guvernator al Californiei în 1982. Deşi era prezentat de sondaje drept câştigător detaşat, el a pierdut la mică diferenţă, iar sociologii au explicat că, de teamă să nu fie consideraţi rasişti, respondenţii au minţit în sondaje.

În contextul în care economia a urcat pe primul loc în preocupările americanilor, programele propuse de Obama şi McCain se diferenţiază în special la capitolul impozite şi asigurări medicale, în timp ce în privinţa energiei, programele lor pledează cu precădere pentru o mai mare independenţă de petrolul din Orientul Mijlociu, prin recurgerea mai mult sau mai puţin accentuată la energia nucleară. Obama vrea reduceri fiscale pentru cei cu venit anual sub 250.000 de dolari, adică 95% din populaţie, spune el, şi pledează pentru impozite mai mari pentru ceilalţi. McCain consideră, dimpotrivă, că deducerile de impozite pentru marile corporaţii sunt soluţia cea mai bună pentru a încuraja investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, într-o ţară în care aproape 46 de milioane de oameni nu au asigurări în caz de boală, Obama vrea să garanteze o asigurare socială accesibilă tuturor sub forma unui sistem parţial finanţat de stat, în timp ce McCain vrea să favorizeze concurenţa pe piaţa asigurărilor private pentru a determina scăderea costurilor.

Şi în politica externă cei doi candidaţi au viziuni diferite. McCain, considerat mai competent în acest domeniu, nu exclude folosirea forţei împotriva Iranului, considerând că o intervenţie militară este de preferat unui Iran înarmat nuclear. Pe de altă parte, McCain a afirmă că va menţine trupele în Irak atât timp cât va fi nevoie şi a avut declaraţii extrem de dure la adresa Rusiei. Obama, care l-a ales pe şeful Comisiei de externe din Senat, Joe Biden, drept candidat la vicepreşedinţie - pentru a-i convinge pe cei care îi reproşau lipsa de experienţă - promite că va retrage trupele din Irak în termen de 16 luni de instalarea la putere şi pledează pentru diplomaţie, susţinând, de exemplu, negocierile directe cu Iranul şi reluarea dialogului cu Havana.

Actuala campanie pentru Casa Albă a fost mai puţin dură decât altele şi mai săracă în dezvăluiri de natură să îi discrediteze pe candidaţi. Obama a fost totuşi acuzat de legături cu fostul militant radical Bill Ayers şi cu pastorul Jeremiah Wright, controversat din cauza declaraţiilor sale despre rasism. El a fost ţinta unei campanii de dezinformare care l-a prezentat drept musulman pentru a-l asocia cu radicalii, deşi este catolic. Pentru că a declarat că vrea să "redistribuie bogăţia", republicanii l-au acuzat că este "socialist", ceea ce este aproape o insultă în Statele Unite. Dacă McCain nu a fost atacat personal decât în ceea ce priveşte programul şi legăturile cu actuala administraţie, presa americană a scris pe larg despre acuzaţiile de abuz de putere care i se aduc în Alaska candidatei sale la vicepreşedinţie, Sarah Palin. Ea a fost în centrul atenţiei când s-a aflat că fiica sa minoră este însărcinată şi a fost criticată pentru sumele cheltuite de republicani pe ţinutele purtate de ea în campanie. Palin a fost, pe de altă parte, ridiculizată pentru o serie de declaraţii neinspirate, precum aceea că este omul potrivit să negocieze cu Rusia pentru că statul ei de origine, Alaska, este mai aproape de această ţară.

În paralel cu alegerile prezidenţiale, americanii îşi vor alege marţi membrii Camerei Reprezentanţilor şi o treime dintre membrii Senatului. Potrivit sondajelor, democraţii îşi vor consolida majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi au şanse să se apropie de majoritatea de 60 din 100 în Senat, ceea ce se întâmplă destul de rar. În plus, alegătorii sunt chemaţi să decidă prin referendumuri locale într-o sumedenie de probleme, de la căsătoria între persoane de acelaşi sex, la dreptul la avort, energia din surse regenerabile şi chiar protecţia scroafelor gestante.

Alegerile intervin în contextul unei crize economice grave şi al implicării Statelor Unite în două războaie, în Irak şi Afganistan. Scrutinul are loc, de asemenea, după opt ani de administraţie republicană, în care George W. Bush a oscilat de la cote de popularitate record, după atentatele din 11 septembrie, la recorduri de nepopularitate înregistrate în ultimii ani.

Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri, ele vor aduce o premieră în istoria americană. Dacă va fi ales Obama, el va deveni primul preşedinte de culoare al celei mai mari puteri mondiale. Dacă va câştiga McCain, o femeie va ajunge pentru prima oară în funcţia de vicepreşedinte - guvernatoarea de Alaska Sarah Palin. În plus, la 72 de ani, McCain ar deveni cel mai vârstnic preşedinte american la momentul inaugurării primului mandat.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1039

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)