Bancherul - BANCI / Opinie / Mugur Isarescu: Romania are o lipsa a economisirii si ne trebuie capital strain pentru cresterea economica

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat astazi in cadrul unui seminar la banca centrala ca Romania nu se poate baza pe economisirile interne pentru cresterea economica astfel ca singura solutie ramane tot stimularea investitiilor straine.

Pe de alta parte, Isarescu considera ca modelul de crestere economica bazat pe consum nu mai este sustenabil in Romania. De asemenea, trebuie corectata dependenta de importuri, o carenta a tarii noastre fata de alte tari competitoare din zona, precum Ungaria sau Polonia.

Mugur Isarescu: Tema principala este cresterea economica. Cum revine Romania la o crestere economica durabila, sustenabila, care ar fi conditiile.

In mod cert, ca sa ai crestere economica trebuie sa creezi locuri de munca si sa iti creasca productivitatea. De aici incep complicatiile.

In primul rand e nevoie de investitii. E clar ca Romania are o lipsa a economisirii si ne trebuie capital strain. Bineinteles ca am vrea sa fie capital romanesc, dar acest capital romanesc din pacate a disparut.

Investitiile interne sunt limitate si nu avem mecanisme de a stimula prea mult economisirea sau acumularea. In aceste conditii va scadea consumul. Un om nu poate in acelasi timp sa creasca si rata economisirii si rata consumului. Doar daca se asigura si cresterea economica.

Investitiile in continuare raman marea problema a cresterii economice.
Avand in vedere volatilitatea de capital privat, o sursa de dezvoltare in Romania sunt fondurile europene. Vad ca si acest lucru merge greu.

Care sunt alte economisiri externe care ne-ar putea ajuta: mai putem spera la mari investitii de capital? Tara depinde in continuare de investitii externe.

Nu cred ca in continuare noi am putea sa atragem foarte multe investitii de portofoliu. Productivitatea si crearea locurilor de munca depind de investitii.

Investitiile directe in sectoare neproductive cred ca au ajuns la o limita.
Pentru ca investitiile sa creasca productivitatea unei tari, e nevoie de tehnologie.

Exista o supracapacitate de productie in toate tarile emergente.

Lumea, observati si dumneavoastra, incepe sa isi faca masina pe comanda. In situatia asta, industriile vor reveni spre piete. E un mesaj extraordinar, se apropie de consumator. Costumele sunt facute si ele la un croitor electronic. Intr-un asemenea context, pentru ca asa se intampla, apar si solutiile false.

Modelul de dezvoltare economica a Romaniei a avut carente fata de Polonia, Ungaria: marea dependenta de importuri.

Asa cum vad structura economiei romanesti in prezent, este o promovare stimularea consumului. Din punctul meu de vedere, duce inevitabil la importuri mai mari si la deteriorarea contului curent.

În ce masură putem să apelăm la deprecierea cursului ca metodă de a stimula competitivitatea? Vă spun de acum, la export. Dacă ai o structură de exporturi cu vulnerabilităţi mari, cu rigidităţi, lor le trebuie mai degrabă predictibilitate decât mişcări din acestea volatile de curs. Ei mi-o spun. Trebuie să le dăm şi lor dreptate.

Ca sa spui ca depreciez cursul, castig competitivitate si in acel moment am crestere economica. Cursul sa fie o supapa. Cursul de regula daca e o supapa e o supapa pentru dezechilibre care nu pot fi altfel corectate. Ca sa ai crestere economica din export trebuie sa ai capacitati de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România.

Partea cealalta: omori importurile.

Datorita interventiilor BNR, cursul este supraevaluat. Am respectat o regula stricta: am vandut in piata ceea ce am cumparat de la Ministerul de Finante.

Noi, prin intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă, am vândut în piaţă ceea ce ne-a vândut Ministerul Finanţelor, care s-a finanţat în ultimul timp preponderent de pe pieţele externe. În acest fel putem controla mai bine variaţiile masei monetare. Când ţi-a vândut Ministerul Finanţelor se creează masă monetară, iar sterilizările costă foarte mult, iar pierderile BNR reprezintă deficit, chiar fiscal (...) Am ţinut acest echilibru şi atunci problema cursului de schimb trebuie văzută în acest context.