Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Isarescu: Trebuie sa ne pregatim pentru un deleveraging inerent, sa evitam un credit crunch. Trebuie sa prezentam publicului si solutia administrarii unei datorii mari

„Pare ca se schimba paradigma, dupa cum spunea si Misu Negritoiu. Ai conditii macroeconomice stabile, dar constati ca din nevoi diverse bancile nu mai sunt atat de generoase. Noi trebuie sa ne pregatim categoric pentru un deleveraging (dezintermediere, reducerea volumului de credite ale bancilor n.r.) in Romania, pentru ca este inerent, toate semnalele ne duc acolo”, a declarat astazi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

„Ca nu este drept, deh, multe nedreptati se intampla in lumea de astazi si daca ne plangem pe umeri n-am facut nimic, dar o anumita pregatire in politica monetara, de spraveghere, trebuie sa avem, ca sa evitam un credit crunch (un blocaj al creditarii n.r.). Pentru ca un deleveraging puternic, o reducere puternica a implicarii bancilor romanesti cu capital strain in economie ar crea un credit crunch”, a precizat guvernatorul.

„Si atunci, haideti sa gandim din nou paradigmele: avem nevoie de investitii, FDI, dar sa vedem in ce masura le putem stimula pe cele care ne avantajeaza mai mult, avem nevoie de funding (finantari n.r.), bancile au nevoie de funding, iar cele foarte dependente de finantari de la bancile mama trebuie sa aiba posibilitatea sa-si gaseasca alternative. Si atunci avem nevoie si de alte intrari de capital, chiar daca ele sunt pe termen scurt, mai putin placute, investitii de portofoliu. Deci eu cred ca gandirea noastra aici trebuie sa fie ceva mai flexibila daca vrem sa ne batem cu noile realitati”, a spus Isarescu.

Solutia administrarii unei datorii

Mugur Isarescu: „Noi trebuie sa vindem, sa prezentam societatii romanesti solutia administrarii unei datorii. Aceasta este solutia pentru Romania. Datoria sa nu creasca foarte mult, sa aibe costuri rezonabile, sa poata fi finantata si refinantata, sa nu se ajunga in situatii extreme, sa fie managerul, aceasta este solutia Romaniei, nu fracturi din acestea conceptuale, extrem de periculoase, gen nu stim cine a facut datoria. Mai apare cineva si spune ca cea mai mare vulnerabilitate a tarii sunt 90 de miliarde datorie externa. Sunt 90 de miliarde dar nu se poate compara cu ce a fost inainte de 89, pentru ca numai o patrime este datorie publica, apoi inca 30 de miliarde este datoria privata a firmelor (si trebuie sa vedem ce inseamna o datorie a Dacia fata de Renault Franta sau fata de bacile franceze, nu trebuie bagata la gramada, pentru ca transmite mesaje confuze daca punem cifrele in aceeasi oala) si alta parte e creata de banci, care la randul lor s-au angajat, au finantat publicul din Romania.”

„Si atunci vom incepe sa gandim mai normal, nu vor mai aparea titluri gen - BNR vrea sa omoare creditul in valuta - cand nu aceasta este de fapt problema, ci faptul ca datoria noastra externa este suficient de mare ca sa nu fim ingrijorati. Iar comparatia 90 miliarde euro datorie externa si 32 miliarde rezervele BNR spune si nu spune nimic. Daca le punem la gramada: datoria firmelor, a populatiei si bancilor, cu datoria publica a Romaniei si le comparam cu rezerva internationala te poate speria. Dar trebuie sa discutam despre structura datoriei externe pe componente si maturitati. Una e cand ai o datorie mare pe termen scurt cum am avut in 2008 si alta cand ai maturitatile bine asezate. Toate acestea fac parte din administrarea datoriilor si cred ca analistii economici financiari au mai mult decat o responsabilitate in acest sens.”

E nevoie de un suflu de profesionalism

Isarescu: „Educatia financiar-bancara a publicului se formeaza in timp, mentalitatile se schimba greu iar analistii si mass-media contribuie la acest lucru. Eu am vorbit candva si despre cultura creditului si nu vreau sa ma repet. Dar daca 60% din cei care scriu, nu neaparat analisti financiari, despre problema creditarii privesc trecerea de la un credit de consum care s-a dat nu neaparata intamplator dar marginal si nu de catre toate bancile, si pe 20 de ani, privesc limitarea lui la 5-7 ani, ceea ce nu este neaparat o restrictie, dar o prezinta ca pe ceva peiorativ, atunci avem o problema cu cultura si educatia credituliu in Romania. Deci mai trebuie facute multe si cu atat mai mult e nevoie de un suflu de profesionalism in societatea romaneasca.”

„Cu atat mai mult cu cat lumea trece printr-un proces masiv de schimbare. Suntem la sfarsitul unor cicluri, stim ca incep altele, dar nu prea stim cum vor arata cele noi. E bine sa atenuam dorinta de proorocire, care e veche de cand lumea. Lumea a vrut mereu sa vada ce i se va intampla in viitor si proorocul care ghiceste in alte semne decat semnele noastre a avut mereu castig de cauza. Uneori sa deseori i s-a taiat si capul,, de unde si denumirea de prooroc mincinos.”

„Dar la aceasta tendinta normala a socitatii romanesti sa ghiceasca inviitor sa adaugam si viziunea noastra, a celor care lucreaza in aceasta industrie riscanta. Pentru ca noi lucram cu vulnerabilitati, cu riscuri, cu evaluare de riscuri si cu amortizoare, cu buffere, ca sa foloesc un barbarism. Aceasta idee trebuie intarita in societate.”

„Pentru ca pe de o parte se spune asa: guvernatorul a zis ca criza nu ne afecta, desi n-am spus niciodata asta. Pe de alta parte, am vrea sa nu ne afecteze si intreaba ce masuri ati luat. Ideea este privita ca un fel de minune: cineva de undeva trebuie sa vina cu o minune sa izoleze Romania s-o fereasca de fenomenele de criza. Or aici e problema: noi trebuie sa explicam cum evaluam viitorul, cum evaluam vulnerabilitatile si riscurile si ce facem sa le atenuam pentru ca de evitat in totalitate este imposibil sa le eviti.”

Decizii judicioase

„Iar pe de alta parte, ceea ce aproape nu se discuta deloc in societatea romaneasca este ca toate aceste amortizoare au costuri. Veti vedea ca pe masura ce ele sunt introduse va veni iarasi un mare analist sa zica aoleo ce ne-a costat asta. Am vazut recent o discutie incipienta, stiu ca se va amplifica: ce face BNR ca nu va fructifica rezerva internationala. Si asa este. Avem o problema majora, o problema de costuri de fapt a bancii centrale, pentru ca o rezerva destul de mare care ne-a ferit de dezechilibre, de fluctuatii mai mari, nu mai aduce la fructificare ce aducea acum 5-6 ani. Asta se intampla si la nivelul bancilor comerciale. Pe masura ce ele sunt obligate sa-si faca buffere, rentabilitatea le este afectata. Maniera in care reusesc sa echilibreze lucrurile, sa gandesti si sa iei decizii judicioase, ca sa folosesc cuvantul din ultimul comunicat al BNR adica pe de o parte analizate cu atentie pana la a doua, a treia, a patra consecinta, pe de alta parte uitandu-te in ce masura ti permiti sa iei anumite decizii, sa vezi daca nu cumva va trebui sa revii, toate aceste lucruri cred ca intra si in sarcina analistilor”, a spus Isarescu.

„Cateva subiecte care din punctul meu de vedere ar prezenta mare interes. Observam ca intram intr-o perioada denumita new normal, noua normalitate. Dupa 90 am avut the great moderation, acum am intrat intr-un normal nou, la cativa ani dupa panica de pe pietele financiare provocate de prabusirea Lehman, partea de economie mondiala ce ne intereseaza mai mult pe noi, zona tarilor dezvoltate, pare sa fie blocata pe o crestere redusa in ciuda eforturilor fara precedent de a creste viteza. S-a rupt orice principiui aproape in politica monetara. Noi am folosit acum 3-4 aproape 5 ani, masuri neortodoxe. Acum nu se mai numesc neortodoxe la nivelul economiei capialiste ci neconservatoare non-standard, quantitative easing. Am mai spus-o, daca doar ar fi simtit cineva dintre colegii mei, banchei centrali, in urma cu 10 ca as putea sa gandesc in acesti termeni, aproape as fi fost excomunicat din comuniatea de bancheri centrali occidentali in care am intrat. Iar acum este o realitate si faptul ca este folosita metoda nu e nimic, dar dezinvoltura ma tulbura ca veteran. Dar am trecut prin prea multe in 20 de ani ca sa nu ma obisnuiesc cu acest lucru. Nu mai spun de stimulentele fiscale folosite. Si cu toate acestea economia nu creste. Este deci o tema de discutie. Cerd ca pana la urma tot la marimea datoriei suverane ajungem si nu numai in tarile de care se discuta. Cititi-l pe Cheketi si veti vedea ca avem probleme mari de tot cu datoria publica in tari despre care se discuta mai putin: japonia SUA, Anglia, unde cifrele tind sa se umfle mai repede. Aceasta noua normalitate defineste o economie care creste doar atat cat doreste sa previna expansiunea accentuata a somajului, pentru a evita conflicte sociale majore dar nu este suficient de inalta pentru a determina crearea de noi locuri de munca.„

"Ne uitam mai putin la curs"

„De ce dezbaterile de la BNR legate de reducerea ratei de dobanda au fost mai complicate? Pentru ca privim cu mare atentie, ne uitam la foarte multi factori cand luam aceasta decizie, vrem sa scoatem aceasta obsesie ca de fapt ne uitam doar la cursul de schimb. Realitatea e ca la cursul de schimb incepem sa ne uitam mai putin, ca n-avem incotro. Dar ne uitam la alte lucruri care ar putea fi chiar mai pacatoase decat o miscare de 1-2-3 procente a cursului de schimb”,a spus Isarescu.