Bancherul - BANCI / Analiza / BCR reduce estimarea de inflatie si nu mai previzioneaza majorarea dobanzii BNR

Economistii BCR au redus usor estimarea de inflatie la 3,9% în decembrie 2012 (de la 4,2%) si nu mai previzioneaza majorarea dobânzii de politică monetară în 2012. Pentru finalul anului, BCR prognozeaza o inflatie de 4,6%, mai mare decat tinta BNR, de 3% plus/minus un punct procentual.

In ultimul raport macroeconomic al economistilor de la BCR se arata ca "incertitudinile ridicate provin din zona liberalizării preturilor administrate (în lipsa unei agende oficiale), calitătii anului agricol si cotatiilor mărfurilor pe pietele internationale. Pe fondul reducerii cresterii economice globale, preturile internationale nu ar trebui să exercite presiuni semnificative asupra inflatiei."

Perspectiva inflatiei pe termen scurt este mai bună acum. Dar pentru cât timp?

BCR: "Pe lângă un efect de bază puternic în iulie, recolta agricolă bogată din iunie si iulie a contribuit la încetinirea inflatiei într-un ritm mai rapid decât cel estimat initial. Rata inflatiei s-a redus la 4,9% în iulie de la 7,9% în luna anterioară, iar în absenta reducerii semnificative a pretului legumelor si a fructelor aceasta ar fi ajuns la 5,5%.

Partea mai putin pozitivă a lucrurilor din luna iulie indică o crestere a pretului combustibililor, tigărilor, serviciilor de apă, canal, salubritate si telefonie, iar aceasta a redus din strălucirea unui tablou al inflatiei mai bun.

Având în vedere că evolutia cursului de schimb influentează inflatia într-o proportie de 20-40% pe termen mediu, leul va juca un rol important.

Chiar dacă mediul intern pare destul de favorabil dezinflatiei în prezent, ponderea înaltă a preturilor volatile (14%) face ca inflatia să fie mai putin stabilă în perioade de crestere a preturilor."

Economistii BCR concluzioneaza ca "perspectiva inflatiei pe termen scurt este mai bună acum. Dar pentru cât timp?

Productia vegetală bună a fost până în prezent singurul factor care a dus la încetinirea inflatiei. Pe termen mai lung însă, România va
trebui să se confrunte (mai mult sau mai putin) cu convergenta preturilor la energie.

Nu atât de mult poate anul viitor (alegerile!), cât mai ales după. FMI a cerut insistent guvernului să producă o agendă clară de liberalizare a preturilor administrate. Ponderea gazului natural si a energiei electrice în total cos de consum este mult mai mare în România fată de Zona Euro (8,7% fată de 3,9%), iar impactul cresterii preturilor la energie numai si cu un singur punct procentual este de două ori mai mare în România decât în Zona Euro.