Bancherul - BANCI / Opinie / Nu cumva BNR este cam in urma cu legislatia privind restructurarea datoriilor companiilor la banci (debt for equity swap)?

Intr-un interviu foarte comod, adica fara nicio intrebare prin care ziaristul sa incerce sa fie obiectiv, multumindu-se sa accepte fara rezerve opiniile intervievatului, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu (foto) spsune ca "unul dintre cele mai importante proiecte ale BNR în acest moment este crearea, alături de Consiliul Concurenţei, a unor norme şi în final a unui ghid privind restructurarea companiilor de către bănci în urma deţinerii temporare de acţiuni de către bancheri".

Dar nu cumva problema restructurarii creditelor acordate de banci companiilor (debt for equity swap) este deja una de domeniul trecutului? Au trecut peste doi ani de la izbucnirea crizei, mii de firme mari cu credite bancare au intrat in insolventa sau au dat faliment, bancherii spun ca deja si-au curatat o buna parte diin portofolii, in timp ce BNR vorbeste abia acum de o lege privind restructurarea datoriilor?

Iata ce mai spune Olteanu:

Scopul acestei prevederi legale este restructurarea unui debitor care pare să nu mai aibă posibilitatea de a rambursa creditul. "Practic banca are de ales între a lichida, iar piaţa nu este foarte prietenoasă în ceea ce priveşte lichidările, şi a viabiliza compania respectivă, ceea ce îi va permite pe termen lung să îşi recupereze creditul", explică Olteanu.

În ceea ce priveşte rolul BNR în procesul de restructurare a companiilor de către bancheri, viceguvernatorul băncii centrale spune că Banca are două mari obiective.

Primul este "de natură prudenţială", respectiv BNR vrea să se asigure că băncile nu se expun unor riscuri exagerate prin preluarea acestor active. Mai mult decât atât, banca centrală vrea să stabilească şi anumite elemente de natură tehnică, precum neimpozitarea veniturilor, virtuale, rezultate din eliberarea provizioanelor, fapt care ar fi "absurd, abuziv chiar".

Al doilea mare obiect ţine de interesul public. "Nu suntem pe o piaţă ideală. Pe o piaţă ideală resursele se alocă perfect, în mod natural. Noi nu avem însă o piaţă ideală. Nimeni nu are o astfel de piaţă", explică Olteanu. Diferenţa, măsurată în costuri sociale şi economice, între lichidarea unei companii şi viabilizarea ei este foarte mare, atât în ceea ce priveşte taxele care ar putea fi încasate şi locurile de muncă ce ar putea fi salvate cât şi protejarea nivelului exporturilor, de exemplu, a subliniat oficial BNR.

Pentru că băncile din România nu au experienţă în "managementul de restructurare" (turnaround management), este de preferat ca bancherii să importe know-how, inclusiv experţi de peste graniţă.

"Sistemul bancar nu are experienţa necesară şi nici nu are cum să o aibă. Este prima criză ciclică a capitalismului românesc din ultimii 80 de ani. Nu avem nicio bancă în acest moment, cu excepţia CEC-ului, care să fi apucat criza din '29-'33. Deci nu avem experienţă. Dar putem prelua, putem învăţa şi putem avea rezultate bune", spune Olteanu.

În acest regulament se va specifica faptul că băncile trebuie să notifice BNR când preiau astfel de active, banca centrală având astfel drept de "veto", însă numai în ceea ce priveşte datele care au legătură cu prudenţialitatea, după cum explică el.