Bancherul - BANCI / Ultima Ora / 10 proiecte pentru Romania propuse de Consiliul Investitorilor Straini

Cele zece mari proiecte de infrastructură cu care investitorii străini din România vor să repornească economia locală se pot face fără a goli bugetul statului. Ba chiar vor genera venituri la buget de 8,9 miliarde de euro şi aproape jumătate de milion de noi locuri de muncă, în următorii cinci ani, potrivit calculelor Consiliului Investitorilor Străini (CIS). Nu este vorba de proiecte irealizabile, pentru că o parte dintre ele sunt deja demarate.

Până în 2015, statul ar trebui să aloce 11,9 miliarde de euro pentru a pune în practică proiectele propuse de CIS. Suma reprezintă aproximativ jumătate din investiţiile totale necesare, estimate la 23 miliarde de euro.

Cealaltă jumătate urmează să fie asigurată fie din fonduri europene, fie din surse private, parteneriate publice private (PPP) sau finanţări de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI).

Ce proiecte propune CIS

Pe lista de zece priorităţi de investiţii întocmită de companiile membre ale CIS - ale căror afaceri cumulate reprezintă aproximativ o treime din produsul intern brut (PIB) al României - figurează proiecte din domeniul infrastructurii de transport, din energie şi agricultură, dar şi organizarea unui eveniment sportiv de anvergură.

• Autostrada Nădlac-Sibiu, parte a coridorului IV, este prima propunere a companiilor membre ale CIS. Mai exact, este vorba de patru tronsoane - Nădlac - Arad, Timişoara - Lugoj, Lugoj - Deva, Orăştie - Sibiu, care însumează 183 de kilometri de autostradă. Proiectul a demarat deja, prin atribuirea contractelor de proiectare şi construcţie, săptămâna aceasta. Câştigători sunt şase constructori români şi unsprezece străini, care vor realiza cele nouă loturi de autostrăzi de pe ruta Nădlac-Sibiu. Investiţia este estimată la 3 - 4 miliarde euro, din care costuri bugetare pe termen mediu de numai 580 milioane euro. Restul reprezintă cofinanţare de la Uniunea Europeană.

• Autostrada Bucureşti-Braşov este al doilea proiect propus de CIS, care deocamdată stagnează. Proiectul este împărţit pe două sectoare, respectiv Bucureşti - Moara Vlăsiei - Ploieşti şi Comarnic - Braşov. Contractul pentru realizarea primului sector, deşi a fost atribuit, nu mai beneficiază anul acesta de finanţare de la bugetul de stat. În cazul celui de-al doilea sector, situaţia este incertă, după ce consorţiul franco-elen Vinci - Aktor, care ar fi trebuit să construiască autostrada Comarnic-Braşov printr-un PPP, a denunţat unilateral contractul. Investiţia totală este estimată la 2 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani, din care costurile bugetare sunt de aproximativ 500 milioane euro. Restul sunt fonduri UE, PPP şi finanţări de la BEI şi alte instituţii de credit.

• Dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de căi ferate pe ruta Craiova -Bucureşti şi a portului Constanţa. Proiectul necesită investiţii totale de aproximativ 1,9 miliarde de euro, din care în jur de 800 milioane euro de la buget.

• Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României, necesită o investiţie de 1,3 miliarde euro, din care costurile bugetare vor fi de sub 300 milioane euro, potrivit CIS. Proiectul va fi ridicat la o distanţă de 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Partenerul Hidroelectrica în această investiţie urmează să fie anunţat anul acesta.

• Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect de infrastructură ştiinţifică dedicat cercetării în domeniul laserului. Proiectul ar putea atrage investiţii totale de un miliard de euro în următorii şapte ani, iar la finalizare Măgurele ar putea deveni un centru tehnologic de referinţă.

• Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru livrarea cantităţii suplimentare de energie care va fi produsă în parcurile eoliene din Dobrogea, în principal cablul subacvatic de transport România-Turcia (400 - 600 milioane euro).

• Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (4 miliarde euro).

• Organizarea Campionatului European de Fotbal 2020 - 2024 (10 miliarde de euro).

• Dezvoltarea infrastructurii în scopul prevenirii calamităţilor cauzate de inundaţii (2,5 miliarde euro).

• Dezvoltarea reţelei de irigaţii în agricultură - finalizarea canalului Siret-Bărăgan (1,2 miliarde euro).