www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare

De ce a mentinut BCE dobanda neschimbata, la 4% pe an
Autor: Bancherul.ro
2008-04-24 10:29
Puternicele presiuni inflationiste si mentinerea unui ritm sustinut de crestere economica, desi mai mic decat anul trecut, a determinat Banca Centrala Europeana sa mentina dobanda la nivelul de 4% pe an.

Mai jos va prezentam editorialul lunar publicat de Banca Centrala Europeana ce contine informatiile prezentate de BCE dupa decizia de mentinere a dobanzii.

Banca Centrala Europeana

EDITORIAL
17 aprilie 2008 - Buletin Lunar

În sedinta din data de 10 aprilie 2008, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice si monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informatiile recente confirmă existenta unor presiuni inflationiste semnificative pe termen scurt. De fapt, zona euro traversează o perioadă relativ prelungită caracterizată de rate anuale ale inflatiei temporar ridicate, care este, în mare parte, rezultatul majorării preturilor energiei si produselor alimentare. De asemenea, se confirmă evaluarea Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia riscurile în sensul cresterii la adresa stabilitătii preturilor sunt predominante pe termen mediu, în contextul persistentei unei expansiuni puternice a creditului si a agregatelor monetare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide.

Datele macroeconomice cele mai recente indică în continuare un ritm moderat, dar sustinut, de crestere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulentelor de pe pietele financiare se mentine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat initial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniază că mentinerea stabilitătii preturilor pe termen mediu rămâne principalul său obiectiv, în conformitate cu mandatul încredintat. Ancorarea fermă a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung reprezintă prioritatea absolută pentru Consiliul guvernatorilor si trebuie să se manifeste vigilentă în această privintă. Consiliul guvernatorilor consideră că actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv si îsi mentine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare si a materializării riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitătii preturilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atentie toate evolutiile în săptămânile următoare.

În ceea ce priveste analiza economică, potrivit celei de-a doua estimări a Eurostat, ritmul trimestrial de crestere a PIB real în zona euro în trimestrul IV 2007 s-a situat la nivelul de 0,4%, în comparatie cu 0,7% în trimestrul anterior. De asemenea, informatiile recente privind activitatea economică confirmă anticipatiile anterioare privind o crestere moderată, dar sustinută, în primul trimestru al anului 2008. În general, fundamentele economice din zona euro sunt solide, economia neprezentând dezechilibre majore.

Privind în perspectivă, se anticipează că în anul 2008 atât cererea internă, cât si cea externă vor sustine ritmul de crestere a PIB real în zona euro, desi într-o măsură mai mică decât în anul 2007. În pofida faptului că se află într-un proces de temperare, se anticipează că expansiunea economiei mondiale va rămâne robustă, fiind favorizată mai ales de ritmul dinamic de crestere a economiilor emergente. Cererea externă din zona euro ar trebui să fie astfel stimulată în continuare. Totodată, dinamica investitiilor în zona euro ar trebui să sprijine în continuare activitatea economică, deoarece gradul de utilizare a capacitătilor de productie este ridicat, rentabilitatea înregistrează un ritm de crestere sustinut si nu există semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare. În acelasi timp, ca urmare a îmbunătătirii conditiilor economice si a moderării ritmului de crestere a salariilor, numărul persoanelor angajate si rata de participare pe piata fortei de muncă au crescut semnificativ, iar rata somajului a scăzut la niveluri record pentru ultimii 25 de ani. Desi atenuată de efectele majorării preturilor energiei si produselor alimentare asupra puterii de cumpărare, cresterea consumului ar urma să contribuie în continuare la expansiunea economică, în concordantă cu sporirea nivelului venitului real disponibil.

Gradul de incertitudine privind perspectivele cresterii economice rămâne ridicat si se mentin riscurile în sensul decelerării. Acestea se referă în principal la turbulentele de pe pietele financiare, care ar putea dura mai mult decât s-a prevăzut initial si al căror impact asupra economiei reale ar putea fi mai amplu decât cel anticipat în prezent. De asemenea, riscuri în sensul decelerării decurg si din efectul inhibitor asupra consumului si investitiilor exercitat de majorările suplimentare neprevăzute ale preturilor energiei si produselor alimentare, precum si din presiunile protectioniste si din eventualele corectii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveste evolutia preturilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că, în luna martie 2008, rata anuală a inflatiei măsurată prin IAPC a fost de 3,5%, fată de 3,3% în luna anterioară. Aceasta confirmă persistenta unor presiuni inflationiste semnificative pe termen scurt, care au continuat să se intensifice în ultima perioadă, fiind generate mai ales de majorările considerabile din ultimele luni ale preturilor energiei si produselor alimentare. Privind în perspectivă, este probabil ca rata anuală a inflatiei IAPC să se mentină semnificativ peste nivelul de 2% în lunile următoare si să înregistreze numai o moderare treptată în restul anului 2008. Prin urmare, zona euro traversează în prezent o perioadă relativ prelungită caracterizată de rate anuale ale inflatiei temporar ridicate.

Se mentin în mod clar riscurile în sensul cresterii asociate perspectivelor privind inflatia pe termen mediu. Printre aceste riscuri se numără posibilitatea unor majorări suplimentare ale preturilor energiei si produselor alimentare, precum si a unor cresteri peste asteptări ale preturilor administrate si ale impozitelor indirecte. Mai ales, există riscul ca presiunile inflationiste să fie accentuate de procesul de stabilire a salariilor si a preturilor. Capacitatea firmelor de stabilire a preturilor, cu precădere pe segmentele de piată cu concurentă scăzută, s-ar putea dovedi mai puternică decât se anticipează în prezent si există posibilitatea unor majorări salariale peste asteptări, având în vedere gradul ridicat de utilizare a capacitătilor de productie si conditiile tensionate de pe piata fortei de muncă.

În acest context, este imperios necesar ca toate părtile implicate să dea dovadă de responsabilitate. Trebuie evitate efectele secundare generate de impactul scumpirii energiei si produselor alimentare asupra procesului de stabilire a salariilor si a preturilor. În opinia Consiliului guvernatorilor, evitarea acestor efecte este absolut esentială în vederea mentinerii stabilitătii preturilor pe termen mediu si, prin urmare, a puterii de cumpărare a tuturor cetătenilor din zona euro. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atentie derularea negocierilor salariale în tările din zona euro si, în acest sens, este preocupat de existenta unor mecanisme de indexare a salariilor nominale cu indicele preturilor de consum. Aceste mecanisme implică riscul ca socurile în sens ascendent la adresa inflatiei să declanseze spirala preturi-salarii, care ar afecta nefavorabil gradul de ocupare a fortei de muncă si competitivitatea din tările respective. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor lansează un apel pentru evitarea unor astfel de mecanisme.

Analiza monetară confirmă prevalenta riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitătii preturilor pe termen mediu si lung. Ritmul anual de crestere a M3 s-a mentinut foarte alert (11,3% în luna februarie), fiind sustinut de persistenta dinamicii puternice a împrumuturilor acordate de IFM sectorului privat. Desi ritmul anual de crestere a M1 a continuat să înregistreze o temperare în ultimele luni, cresterea depozitelor la termen se mentine la un nivel deosebit de ridicat, deoarece dinamica ratelor dobânzilor pe termen scurt a condus la majorarea costului de oportunitate al detinerii celor mai lichide componente ale M3. Aceasta reflectă relativa aplatizare a curbei randamentelor, care a sporit atractivitatea detinerii de active monetare remunerate cu rate ale dobânzilor apropiate de cele ale pietei, în detrimentul detinerii de instrumente cu o scadentă mai îndelungată si cu un grad de risc mai ridicat. În general, efectele aplatizării curbei randamentelor si o serie de alti factori temporari sugerează că, în prezent, expansiunea masei monetare este supraestimată de ritmul anual de crestere a M3. Cu toate acestea, chiar si după luarea în considerare a acestor efecte, o evaluare generală a celor mai recente date confirmă faptul că ritmul expansiunii monetare si a creditului se mentine ridicat.

Dinamica împrumuturilor contractate de populatie a consemnat o moderare în ultimele luni, reflectând impactul majorării ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna decembrie 2005 si al atenuării tensiunilor de pe pietele imobiliare în unele tări din zona euro. Cu toate acestea, cresterea volumului creditelor acordate societătilor nefinanciare s-a mentinut deosebit de alertă. Împrumuturile bancare contractate de societătile nefinanciare din zona euro au înregistrat un ritm anual de crestere de 14,8% în perioada de 12 luni încheiată la sfârsitul lunii februarie 2008. Pe ansamblu, împrumuturile bancare acordate sectorului privat din zona euro au consemnat un ritm anual de crestere de aproximativ 11% în ultimii doi ani.

Pentru moment, nu există suficiente dovezi pentru a demonstra că turbulentele de pe pietele financiare, manifestate începând cu luna august 2007, au influentat semnificativ dinamica generală a agregatului monetar în sens larg si a creditului. În pofida înăspririi standardelor de creditare semnalate în sondajul asupra creditului bancar din zona euro, mentinerea cresterii puternice a volumului împrumuturilor acordate societătilor nefinanciare sugerează faptul că, până în prezent, oferta de credite bancare pentru întreprinderile din zona euro nu a fost considerabil afectată de turbulentele financiare. Sunt necesare date si analize suplimentare pentru a obtine o imagine mai cuprinzătoare a impactului exercitat de evolutia pietelor financiare asupra bilanturilor băncilor, asupra conditiilor de finantare, precum si asupra expansiunii agregatelor monetare si a creditului.

În concluzie, coroborarea informatiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare confirmă fără echivoc evaluarea conform căreia riscurile în sensul cresterii la adresa stabilitătii preturilor sunt predominante pe termen mediu, date fiind expansiunea foarte puternică a creditului si a agregatelor monetare, precum si absenta unor semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare acordate populatiei si societătilor nefinanciare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide, iar cele mai recente date macroeconomice indică în continuare un ritm moderat, dar sustinut, de crestere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulentelor de pe pietele financiare se mentine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat initial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniază că ancorarea fermă a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung reprezintă prioritatea absolută. Consiliul guvernatorilor consideră că actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv si îsi mentine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare si a materializării riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitătii preturilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atentie toate evolutiile în săptămânile următoare.

În ceea ce priveste politicile fiscale, intentiile exprimate în cele mai recente versiuni ale programelor de stabilitate implică o majorare a ponderii în PIB a deficitului bugetar consolidat în zona euro în anul 2008. Există posibilitatea manifestării unor noi presiuni fiscale, dat fiind că ipotezele macroeconomice extrem de optimiste sunt deja revizuite în sens descendent, iar revendicările politice de relaxare fiscală sunt în crestere. În această situatie, se recomandă ca tările care se confruntă cu dezechilibre fiscale să ia măsuri pentru a înregistra noi progrese în directia consolidării structurale, conform cerintelor prevăzute în Pactul de stabilitate si crestere. În conjunctura actuală, aplicarea unor politici fiscale deosebit de prudente, orientate către stabilitate, ar contribui, de asemenea, la atenuarea presiunilor inflationiste.

În ceea ce priveste reformele structurale, Consiliul guvernatorilor salută lansarea de către Consiliul European a ciclului 2008-2010 al Strategiei Lisabona reînnoite pentru crestere economică si ocuparea fortei de muncă. Tendintele favorabile de pe piata fortei de muncă din zona euro sugerează că reformele economice dau rezultate. Cu toate acestea, rămân încă multe provocări, deoarece gradul general de ocupare a fortei de muncă se află încă sub pragul tintei de 70% prevăzute de Strategia Lisabona, iar rata somajului se mentine la un nivel inacceptabil de ridicat. De asemenea, ritmul de crestere a productivitătii rămâne scăzut, limitând cresterea veniturilor în general. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor încurajează ferm tările din zona euro să-si intensifice eforturile pe calea reformei, în special în ceea ce priveste favorizarea integrării pietelor si reducerea rigiditătilor de pe pietele produselor si ale fortei de muncă, care restrictionează concurenta, flexibilitatea fortei de muncă si diferentierea salarială, sustinând în paralel eforturile acestora. Aceste tări nu numai că trebuie să promoveze sporirea gradului de ocupare a fortei de muncă si să sustină potentialul de crestere economică, ci si să contribuie la atenuarea presiunilor exercitate asupra preturilor.

Această editie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează importanta situatiei financiare a întreprinderilor pentru dinamica investitiilor în zona euro. Cel de-al doilea prezintă o serie de instrumente statistice bazate pe indicatori cu o frecventă mai ridicată, care sunt disponibili pentru prognozele pe termen scurt referitoare la PIB din zona euro. Cel de-al treilea articol trece în revistă principalele initiative la nivelul UE destinate consolidării aranjamentelor privind stabilitatea financiară.