Vladimir Putin, la summitul NATO de la Bucuresti |
Autor: Bancherul.ro
2008-03-19 18:54 |
|
Participarea presedintelui Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti este un semn pozitiv, dar nu ar trebui să influenteze decizia Aliantei privind acordarea statutului de tară candidată (MAP) Georgiei si Ucrainei, a declarat pentru NewsIn presedintele German Marshall Fund, Craig Kennedy.
"Pe de-o parte cred că este un semn foarte pozitiv că Putin vine la Bucuresti, mai ales dacă va veni să aibă discutii serioase pe temele divergente dintre Rusia si NATO. Dacă va veni însă doar pentru a face un exercitiu de relatii publice, pentru a denunta politicile cu care nu este de acord, atunci nu stiu cât de productivă va fi participarea sa", a declarat Craig Kennedy, presedintele think-tankului american German Marshall Fund, ce va organiza o conferintă în marja summitului NATO.
"La summitul de la Riga, Putin a anuntat că vine să serbeze ziua de nastere a presedintelui Chirac si că va ’trece pe la summit’, chiar dacă guvernul leton nu-l invitase în mod formal. Apoi, când gazdele au cerut ca măcar să fie salutat de presedintele leton când ajunge, s-a răzgândit si nu a mai mers deloc. La Riga exista însă îngrijorarea că urma să vină în principal pentru a-si sustine punctul de vedere si nu să se implice într-o discutie serioasă. Vom vedea care e planul acum. Am încredere în intentiile sale, cred că îsi doreste discutii serioase cu SUA si alti membri NATO când va fi aici. Dar vom vedea", a spus Kennedy.
Referitor la pozitia Germaniei, care blochează acordarea statutului de tară candidată (MAP) Georgiei si Ucrainei la summitul de la Bucuresti, pozitie văzută de oficialii georgieni ca o dovadă a "dreptului de veto" acordat Rusiei de către aliatii NATO, Craig Kennedy a spus că "Rusia are o influentă care variază între membrii NATO si unii membri vor asculta aceste îngrijorări si le vor interpreta în feluri diferite fată de alti membri".
"Da, există persoane în Germania care consideră că ar trebui să amânăm MAP, dar sunt si alte tări care interpretează declaratiile presedintelui Putin si ale succesorului său Medvedev ca un semn că ar trebui să acordăm MAP acum, pentru a fi deja un fapt împlinit înainte de asumarea presedintiei lui Medvedev. Astfel, Medvedev nu ar mai avea această problemă pe agendă si s-ar putea concentra pe dezvoltarea unei noi relatii strategice cu NATO, nu asupra modului cum să blocheze aspiratiile Georgiei si Ucrainei de a adera la NATO", a explicat presedintele German Marshall Fund.
În ce priveste posibilele progrese în discutiile privind Tratatul asupra Fortelor Conventionale din Europa (CFE), pe care Rusia a anuntat că nu îl mai recunoaste, Craig Kennedy a apreciat că nu se va ajunge la o concluzie, dar măcar s-ar putea contura o "apropiere".
"Cred că liniile majore vor fi subliniate, că nuantele pozitiei fiecăruia vor fi evidentiate mult mai puternic decât în trecut. Dacă se va ajunge la o solutie? Nu. Dar cred că vom vedea dezbaterea evoluând la următorul nivel si mai sofisticată pe ambele părti. De aceea organizăm aceste conferinte. Pornind de la o problemă complicată, le dăm ambelor părti sau celor multiple să îsi sustină punctele de vedere si poate să înceapă o apropiere. Unele din aceste teme sunt foarte complicate si va dura mai mult de o singură întâlnire pentru a le rezolva. Dar vor exista unele progrese. Acest summit si conferinta noastră fac parte din procesul de redefinire strategică a NATO", a conchis presedintele GMF.
"Conferinta de la Bucuresti", organizată de GMF la Cercul Militar National în perioada 1-3 aprilie va avea printre cei 275 de participanti din 34 de tări nouă sefi de stat, în rândul cărora s-ar putea număra si presedintele american George W. Bush.
|
|
