Uniunea Europeana a avertizat Romania ca va trebui sa faca reduceri de cheltuieli dureroase |
Autor: Bancherul.ro
2009-03-11 22:09 |
|
Uniunea Europeană a avertizat România că va trebui să facă dureroase reduceri de cheltuieli pentru a obţine ajutorul necesar pentru a ieşi din criză, măsuri cu atât mai dificil de luat cu cât intervin înaintea alegerilor prezidenţiale şi europene de anul acesta, comentează Reuters.
România a devenit a treia membră a Uniunii Europene care solicită un pachet de ajutor coordonat de FMI, din cauza unui deficit de finanţare externă care i-a afectat creşterea economică, a ridicat riscuri de recesiune şi a stârnit tulburări sociale în tot estul Europei.
O echipă a Fondului Monetar Internaţional a sosit la Bucureşti miercuri pentru o misiune de evaluare de două săptămâni şi posibile negocieri pentru un împrumut, după ce FMI coordonase şi pachetele de salvare pentru Ungaria şi Letonia.
În trecut, Bucureştiul nu a avut o colaborare prea reuşită cu FMI, finalizând doar unul dintre cele şapte acorduri de stand-by încheiate de la căderea comunismului. Totuşi, UE a subliniat clar că orice nou acord va fi însoţit de condiţii de reducere a cheltuielilor publice.
"Asistenţa financiară este condiţionată de un angajament puternic al autorităţilor române că vor implementa un program de politici de susţinere", au precizat CE şi preşedinţia cehă a UE, într-un comunicat comun. "Există în mod clar o necesitate de a mobiliza toţi factorii şi instrumentele de politici în scopul de a continua să fie asigurată stabilitatea macroeconomică şi financiară, precum şi consolidarea şi sustenabilitatea fiscală", se mai spune în comunicat.
Detalii ale unui posibil acord nu au fost încă făcute publice, dar analiştii sunt de părere că ar putea fi vorba despre 20 de miliarde de euro, suficient pentru a acoperi nevoile financiare pe termen scurt şi, potrivit băncii centrale, pentru a creşte încrederea în economie.
"Mai întâi, va furniza finanţare, în al doilea rând va creşte încrederea investitorilor în economia românească, iar în al treilea rând va consolida voinţa politică de a face reforme structurale", a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.
Analiştii politici spun că se aşteaptă ca acordul să se materializeze în câteva săptămâni, dar îndeplinirea condiţiile FMI presupune riscuri pentru nou formatul guvern, îndepărtând alegătorii înaintea alegerilor europene din iunie şi celor prezidenţiale din noiembrie sau decembrie.
Deşi criza a generat mai puţine tulburări sociale în România prin comparaţie cu Letonia, unde guvernul a căzut, şi Bulgaria, unde protestele au luat forme violente, Guvernul Boc este supus presiunii a sute de mii de sindicalişti, după ce a îngheţat temporar salariile. Decizia a fost luată după scăderea creşterii economice, care a antrenat scăderea încasărilor la buget şi o gaură în finanţele publice pe care Guvernul a promis că o va acoperi reducând deficitul la 2%, faţă de 5% anul trecut. Însă planurile se bazau pe o creştere economică de 2,5% în 2009, estimare pe care economiştii o consideră mai mult decât optimistă.
"Împrumutul este un ajutor de care avem mare nevoie, dar reducerile de cheltuieli vor fi foarte dificil de implementat, de teamă să nu dăuneze în sondaje, într-un an electoral", a spus comentatorul politic Cristian Pătrăşconiu. "Avem o lungă tradiţie când este vorba de a nu îndeplini cererile FMI".
O situţie similară are deja loc în Letonia, unde noul guvern a anunţat că vrea să îşi ridice cheltuielile publice peste cele prevăzute în acordul cu FMI încheiat de guvernul precedent, în baza căruia ţara a primit un împrumut de 7,5 miliarde de euro.
În 2005, angajaţii CFR au intrat grevă cerând salarii mai mari şi încetarea reformelor recomandate de FMI. Alegători precum Cornel Bucur îşi amintesc condiţiile dure impuse de acordurile precedente. "Sunt complet împotriva unui împrumut de la FMI. Ne va transforma în sclavi cu acte în regulă", a declarat inginerul în vârstă de 42 de ani.
Analiştii spun că Guvernul, din care fac parte democrat-liberalii premierului Boc şi social-democraţii, este îngrijorat, după ce proteste legate de problemele economice au provocat căderea guvernelor în Letonia şi Islanda. Guvernul vede însă avantajele unui acord cu FMI.
"Acordul va fi benefic pentru reforme, dacă va fi implementat aşa cum trebuie. Va fi semnat, în pofida ezitărilor PSD de a-l sprijini", este de părere editorialistul Mircea Marian.
|
|
