Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Cum e mai bine: cu un curs fix, ca in Bulgaria si tarile baltice sau cu o flotare libera controlata, ca in Romania?

Noii membri ai UE care au optat pentru consiliu monetar, ce presupune fixarea cursului monedelor naţionale faţă de euro, au beneficiat �n ultimii ani de creştere mai mare dec�t �n alte state, �nsă acum suferă o cădere mai dură, din cauza presiunii asupra competitivităţii, comentează Reuters.

Statele care au cursul valutar fixat la euro sunt printre cele mai mici ale regiunii - Letonia, Lituania, Estonia şi Bulgaria -, iar regimul valutar pe care l-au adoptat pune acum presiune asupra competitivităţii lor economice faţă de vecinii cu curs liber de schimb, care au �nregistrat deprecieri semnificative ale monedelor, astfel că exporturile lor au devenit mult mai ieftine.

Cele trei mici ţări baltice, care au �mpreună aproximativ 7 milioane de locuitori, au �nregistrat �n prima parte a acestui deceniu creşteri economice chiar şi de peste 10%, pentru ca �ncep�nd cu ultima parte a anului trecut să se cufunde �ntr-o recesiune severă.

�nsă Bulgaria, care are consiliu monetar, are o situaţie diferită: după ce a �nregistrat o creştere economică moderată �n ultimii ani, de 5-6%, a suferit o �ncetinire economică mai puţin dură �n ultimul trimestru din 2008, iar unii experţi se aşteaptă ca vecinul de la sud al Rom�niei să scape de recesiune �n acest an.

Ţările din regiune cu regim de "flotare controlată" a monedelor - Polonia, Cehia, Ungaria şi Rom�nia - au �nregistrat din luna august a anului trecut o depreciere a valutelor cu p�nă la 32% �n faţa monedei europene, ceea ce i-a afectat grav pe cei cu �mprumuturi �n euro sau franci elveţieni. Şi aici există o excepţie - Cehia -, care are o expunere foarte mică pe creditele �n valută şi nu agreează să fie pusă laolaltă cu celelalte state.

Reuters arată că ţările �n care valutele au curs fix faţă de o monedă puternică �nregistrează de obicei o creştere mai rapidă �n anii de av�nt economic dec�t statele cu monede libere, �nsă se confruntă �n prezent cu o ajustare mai dificilă.

�nsă niciuna din opţiunile de regim valutar nu oferă siguranţă �n contextul crizei financiare, iar �ncercarea de a schimba regimul valutelor �n mijlocul furtunii este foarte periculoasă.

�n contextul �n care fostele ţări comuniste ce au intrat �n Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu deficite �n balanţa de plăţi, cu o scădere a cereii pentru exporturi şi cu o criză a creditelor, politicile valutare adoptate �n urmă cu un deceniu aduc necazuri cetăţenilor, companiilor şi guvernelor.

Impactul se resimte �n ad�ncirea recesiunii şi reduceri salariale �n ţările cu consiliu monetar sau prin creşterea costurilor ipotecare �n ţările cu valute libere pentru cei ce au contractat credite �n euro sau �n franci elveţieni.

"Disponibilitatea de a acorda �mprumuturi a dispărut la nivel internaţional, astfel că orice ţară ce are nevoie de finanţare externă trebuie să scape rapid de această necesitate", a declarat David Lubin, şeful departamentului de analiză economică pentru Europa Centrală şi de Est de la Citi.

�nsă spre deosebire de ţările asiatice, care au reuşit să genereze excedente de cont curent imediat după criza valutară din 1997-1998, ţările din Europa de Est au mai puţine speranţe de a utiliza exporturile pentru a ieşi din criză, �n contextul �n care cererea internaţională s-a prăbuşit, mai arată Reuters.