BNR va relaxa politica monetara, prin scaderea dobanzii si/sau reducerea rezervelor minime obligatorii, apreciaza bancherii |
Autor: Bancherul.ro
2009-02-02 07:28 |
|
Banca Naţională a României (BNR) va decide, în şedinţa de miercuri, să relaxeze politica monetară, consideră analiştii, care au însă opinii diferite în privinţa modului în care banca centrală va acţiona, majoritatea anticipând reducerea dobânzii.
Consiliul de Administraţie (CA) al BNR se va întruni miercuri, 4 februarie, într-o şedinţă de politică monetară în care va analiza şi Raportul trimestrial asupra inflaţiei. La cea mai recentă şedinţă a Consiliului, din 6 ianuarie, BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 10,25% şi a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii la 40% din depozite pentru valută şi la 18% din depozite pentru lei.
Toţi cei şase analişti intervievaţi de MEDIAFAX previzionează că BNR va decide relaxarea politicii monetare în şedinţa de miercuri, iar patru dintre aceştia anticipează cel puţin o reducere a dobânzii cheie.
Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, consideră că BNR ar trebui să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,75%, şi rezervele minime obligatorii la lei cu un punct procentual, la 17%.
"Mesajul de ansamblu va fi de diminuare a constrângerilor de politică monetară. Cred că pe componenta dobândă ar putea fi confirmate aşteptările de reducere. Oricum, câtă vreme decuplajul dintre preţul resurselor financiare în lei şi dobânda de politică monetară persistă în piaţă, o reducere a dobânzii va avea un impact pozitiv la nivel psihologic, însă neutru în piaţă", a afirmat Libocor.
Rata de politică monetară a BNR este de 10,25%, dar dobânzile de pe piaţa interbancară se situează mult mai sus, în jur de 15%.
Referitor la rezervele minime obligatorii în lei, economistul şef al BRD crede că este posibil ca BNR să scadă rata cu unu-două puncte procentuale, ceea ce va avea un impact pozitiv în piaţă şi poate genera o diminuare a dobânzilor în piaţă, însă nu va avea un efect psihologic pozitiv imediat asupra majorităţii populaţiei.
Libocor anticipează că politica monetară va urma în 2009 o tendinţă de relaxare, în contextul reducerii dobânzii BNR până la 7,5% până la finele anului şi a rezervei minime obligatorii la circa 15% la lei şi 35% la valută.
"În noiembrie 2008 estimam o diminuare a dobânzii de politică monetară până la 8,5% în 2009, iar acum cred că ar putea sa meargă chiar mai jos cu un punct procentual până la finalul anului. În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii, o temperare a importurilor ar putea justifica eliberări de resurse constituite în rezervele BNR. Ca amplitudine, diminuarea rezervei minime obligatorii nu cred că va fi făcută în detrimentul gradului de acoperire a importurilor de către rezervele valutare, recomandat a se situa între patru şi şase luni de importuri", a încheiat Libocor.
Şi dealerul Millenium Bank Ciprian Dascălu crede că BNR va reduce dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,7%, şi rata rezervelor minime obligatorii la lei la 16%, dar estimează că banca va menţine rata rezervelor minime obligatorii la valută.
De asemenea, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, nu crede că BNR va menţine miercuri actualele condiţii de politică monetară, în contextul în care există deja semnale negative destul de puternice din economie, şi bugetul este "cât de cât clar".
El a menţionat că banca centrală are trei opţiuni: reducerea dobânzii de politică monetară, scăderea ratei cheie şi a rezervelor minime obligatorii, sau diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii.
"Cred că cel puţin dobânda va fi redusă cu 0,25 puncte procentuale, ceea ce va fi un semnal de începere al relaxării politicii monetare. (...) Pe de altă parte, diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii va avea un impact mai puternic în piaţă", a spus Anghel.
El consideră că, dacă BNR va reduce şi dobânda de politică monetară şi rezervele minime obligatorii, atunci instituţia va arată că este "preocupată". "Ca să nu zic îngrijorată", a afirmat reprezentantul BCR.
El consideră că dobânda de politică monetară trebuie redusă treptat în 2009, până în jurul a 8,5% la finele anului, dar şi rata rezervelor minime obligatorii ar trebui diminuată în următoarele luni, pentru a se putea asigura un flux de lcihiditate, finanţarea deficitului bugetar şi funcţionarea economiei prin stimularea creditării în lei.
Anghel estimează că rata rezervelor minime obligatorii se va plasa la finele anului în jurul a 14% la lei, posibil chiar sub acest nivel, şi la 38-40% la valută.
Şi Nicolaie Chidesciuc, senior-economist al ING Bank România, ancitipează că banca centrală va reduce dobânda cu 0,25 puncte procentuale, fiind posibilă şi diminuarea rezervelor minime obligatorii.
"Având în vedere cât a încetinit activitatea economică, cred că BNR o să lase deoparte deprecierea leului şi presiunile în sensul creşterii cursului, şi va reduce dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale. Mai importantă este însă o posibilă reducere a ratei Lombard (facilitatea permanetă de credit oferită de BNR - n.r.), de 14,25%. De asemenea, diminuarea rezervelor minime obligatorii la lei este posibilă", a spus Chidesciuc.
Totuşi, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, şi Radu Crăciun, director de investiţii la Interamerican Fond de Pensii, anticipează că BNR va decide menţinerea dobânzii de politică monetară şi va reduce doar rata rezervelor minime obligatorii.
"Cel mai probabil, BNR va menţine dobânda de politică monetară şi, posibil, va reduce rata rezervelor minime obligatorii. Cred că banca centrală ar trebui să coboare rata rezervei minime obligatorii la lei, şi cred şi la valută, pentru a mai injecta lichiditate în piaţă şi ca să alimenteze creşterea creditării, care a încetinit puternic", a declarat Dumitru.
El previzionează că banca centrală va continua să relaxeze politica monetară în acest an.
"BNR va reduce întâi rezerva minimă obligatorie, apoi, atunci când dobânda de pe piaţa monetară se va apropia de cea de politică monetară, va coborâ şi rata dobânzii", a spus Dumitru.
Economistul anticipează că relaxarea politicii este necesară pentru a injecta lichiditate pe piaţă, a scădea dobânzile de pe piaţă şi a impulsiona sectorul de credite, în contextul în care inflaţia se va reduce în 2009, deşi vor mai exista presiuni în lunile ianuarie şi februarie.
Dumitru crede că, la sfârşitul anului, rata rezervelor minime obligatorii se va situa în jurul a 14% la lei şi 35% la valută, în timp ce dobânda de politică monetară se va situa la 9%.
"Mă aştept ca dobânda de politică monetară să rămână deocamdată neschimbată, şi văd mai degrabă o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii. În prezent, dobânzile de pe piaţa interbancară s-au decuplat de rata de politică monetară, iar o reducerea a dobânzii BNR nu ar avea sens, pentru că nu s-ar regăsi în piaţă", a afirmat Crăciun.
El a menţionat că reducerea rezervei minime obligatorii ar aduce un plus de lichiditate pe piaţă.
"Ne putem gândi la o scădere a dobânzii de politică monetară în prima jumătate a anului şi mă aştept ca BNR să încerce în a semestrul al doilea să relanseze puternic activitatea de creditare", a continuat Crăciun.
El estimează că banca centrală va fi destul de prudentă şi va aştepta să vadă în ce măsură se va implementa politica fiscală anunţată.
Bancherii doresc ca banca centrală să decidă, în şedinţa de politică monetară de săptămâna viitoare, atât reducerea dobânzii de politică monetară, cât şi a rezervelor minime obligatorii, pentru a debloca activitatea de creditare, potrivit declaraţiilor preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.
BNR a majorat, în 2008, de şapte ori rata dobânzii de politică monetară, care a urcat de la 7% la începutul anului la 10,25% după întâlnirea de la 1 august.
În luna octombrie 2008, banca centrală a decis reducerea ratelor la rezervele minime obligatorii de la 20% la 18% din valoarea depozitelor constituite la bănci, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, măsură care a vizat îmbunătăţirea gestiunii lichidităţii de pe piaţa monetară interbancară, inclusiv în condiţiile amplificării turbulenţelor de pe piaţa financiară internaţională, în scopul asigurării unei finanţări sustenabile a economiei.
|
|
