www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Tarile din Europa Centrala si de Est, afectate serios de criza gazului ruso-ucraineana

Autor: Bancherul.ro
2009-01-06 15:04
Europa Centrală şi de Est a fost afectată serios marţi de criza gazului ruso-ucraineană, livrările de gaz rusesc scăzând dramatic sau chiar fiind sistate complet în cazul unora dintre ţări, situaţie calificată de Uniunea Europeană drept "inacceptabilă".

Bulgaria, România, Austria, Ungaria, Croaţia, Macedonia, Turcia, Bosnia şi Germania sunt printre ţările cel mai grav afectate.

România primeşte cu 75% mai puţin gaz rusesc decât în mod obişnuit, după ce înregistrase încă de vineri o scădere cu 30-40% a volumului primit. Transgaz a anunţat marţi că Gazprom a sistat complet livrările de gaze prin staţia Isaccea 2 şi prin urmare staţia a fost închisă pentru a evita depresurizarea, iar Transgaz a luat măsuri speciale pentru a rezolva situaţia de criză. Ministerul Economiei a anunţat că prioritară, în această situaţie, este aprovizionarea populaţiei, iar Guvernul a anunţat că una dintre măsuri va fi reducerea consumului de gaze la CET-uri, care vor utiliza în perioada următoare păcură şi cărbune.

România importă din Rusia circa o treime din necesităţile sale de gaze destinate consumului intern. Populaţia României consumă anual aproximativ 18 miliarde metri cubi gaze naturale. Dintre acestea, circa două treimi sunt asigurate de Petrom (deţinută de grupul austriac OMV) şi de producătorul de stat de gaze naturale Romgaz. Consumul de gaze naturale al Capitalei se ridică la 14-16 milioane metri cubi de gaze/zi în sezonul rece. Gazele existente în stoc pot asigura un consum de 25 de milioane de metri cubi pe zi.

Dacă pentru România, situaţia nu pare extrem gravă pentru moment, în Bulgaria, Ministerul Economiei anunţa într-un comunicat: "Suntem într-o situaţie de criză". Bulgaria este afectată mult mai serios, pentru se bazează aproape exclusiv pe Rusia pentru aprovizionarea cu gaz şi nu are conducte alternative celor ce trec prin Ucraina. Bulgaria a anunţat marţi dimineaţă că nu mai primeşte deloc gaz rusesc, nici pentru consumul propriu, nici pentru tranzitul către Turcia, Macedonia şi Grecia. Turcia şi Macedonia au confirmat ulterior că nu mai primesc gaz rusesc prin conducta ce tranzitează Ucraina, în timp ce Grecia nu pare să aibă probleme. Gazul din rezervele bulgare ar putea să se termine în câteva zile, iar în aceste condiţii, Bulgaria a cerut consumatorilor industriali să treacă pe alţi combustibili, precum petrol, iar consumatorilor casnici să folosească mijloace alternative pentru a se încălzi. Două companii bulgare, Agropolichim şi Neochim, cei mai mari producători de îngrăşăminte din sud-estul Europei, au anunţat că au fost nevoite să oprească producţia după suspendarea livrărilor de gaze naturale rusesce către Bulgaria.

Afectată este şi Austria, care dispune de una dintre cele mai importante trei platforme de gaz din Europa Centrală. OMV a anunţat că volumul de gaz rusesc primit a scăzut cu 90% faţă de nivelul normal. OMV, cel mai mare din domeniul gazului în Europa Centrală, controlează unul dintre principalele trei centre de repartizare a gazului rusesc în Europa, la Baumgarten, la frontiera slovacă. Acest centru de repartizare gestionează 64 de miliarde de metri cubi de gaz ce alimentează Austria, Germania, Italia, Franţa, Slovenia şi Croaţia.

În Ungaria, MOL a anunţat că primeşte cu mai puţin de 20% din cantitatea prevăzută de gaz rusesc. Ungaria primea marţi dimineaţă doar şase sau şapte milioane de metri cubi de gaze din rusescia, via Slovacia şi Austria, în timp ce contractul cu Gazprom prevede furnizarea a 38 de milioane de metri cubi, se arată într-un comunicat al companiei, care precizează că volumul de gaz care lipseşte va putea fi acoperit din rezerve. Ungaria foloseşte între 68 şi 70 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, dar are rezerve de 3,5 miliarde de metri cubi.

Şi pe teritoriul Republicii Moldova, centrala electrică de la Cuciurgan, situată pe teritoriul Transnistriei şi care exportă energie către România, nu mai primeşte gaze şi a trecut la cărbune şi păcură. Vice-premierul moldovean Igor Dodon a dat asigurări că populaţia din Republica Moldova nu este afectată, însă partea transnistreană afirmă că Rusia le-a închis conducta şi gazul din stocuri va ajunge pentru două zile.

Dacă estul şi centrul Europei este afectat din plin, Franţa şi, în primă fază Germania, au anunţat că nu au înregistrat modificări ale nivelului de gaz livrat de Gazprom. Ulterior, Germania a anunţat scăderea volumului de gaz livrat, însă fără a preciza cu cât anume.

Toate ţările afectate trebuie să apeleze la stocuri pentru a compensa scăderea brutală a volumului de gaz rusesc, de care multe dintre ele depind în mare măsură. Criza intervine în plină iarnă, când majoritatea ţărilor europene sunt afectate de temperaturi foarte scăzute: minus 15 grade peste noapte în Bulgaria, până la minus 26 în estul Germaniei. Scăderea temperaturilor antrenează un consum crescut de gaz.

Marţi dimineaţă, compania ucraineană Naftogaz anunţase că Gazprom a redus drastic livrările de gaz destinat ţărilor europene la o treime. Gazprom sistase din 1 ianuarie aprovizionarea cu gaz a Ucrainei, în lipsa unui acord asupra preţului pentru livrările din 2009 şi asupra datoriilor ucrainene. Moscova furnizează circa un sfert din gazul importat de europeni, iar 80% din acesta tranzitează Ucraina. Gazprom afirmă că începând din 1 ianuarie, 65,3 milioane de metri cubi de gaz destinat europenilor au dispărut din conductele ce traversează Ucraina. În consecinţă, premierul rus Vladimir Putin a cerut luni Gazprom să reducă volumul de gaze pentru europeni cu 65,3 milioane de metri cubi de gaz.

"Vom face tot ce vom putea pentru a compensa gazul lipsă, prin creşterea livrărilor prin Belarusesc şi Polonia", dar şi prin Turcia, declarase luni şeful Gazprom, Aleksei Miller, anticipând noi scăderi ale volumului de gaz pe viitor. El a precizat că Gazprom ar putea compensa gazul lipsă pentru Europa prin obţinerea de hidrocarburi de pe "pieţele internaţionale", iar factura ar urma să fie trimisă Ucrainei.

Uniunea Europeană s-a menţinut la distanţă de conflictul rusesco-ucrainean până în prezent, îndemnând în acelaşi timp cele două ţări să negocieze. Însă scăderea volumului de gaz livrat ţărilor UE peste noapte reprezintă o schimbare "radicală" a situaţiei, a apreciat marţi la Kiev ministrul ceh al industriei şi comerţului, Martin Riman, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii. Ulterior, într-un comunicat comun, preşedinţia cehă a Uniunii Europene şi Comisia Europeană au calificat drept "complet inacceptabilă" suspendarea livrării de gaz rusescesc către unele ţări europene, care trebuie reluată "imediat". Premierul ceh Mirek Topolanek a anunţat că examinează posibilitatea de a propune un summit tripartit cu rusescia şi Ucraina, dacă situaţia nu revine la normal.

Pe de altă parte, Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc pentru situaţia creată. Vicepreşedintele grupului rusesc Gazprom, Aleksandr Medvedev, a acuzat marţi Ucraina că a închis trei din cele patru gazoducte de tranzit care îi traversează teritoriul, în timp ce Kievul afirmă că Rusia este cea care a redus livrările.