Deficitul bugetului general consolidat după primele nouă luni ale anului a fost de 96,2 miliarde de lei (-5,44% din PIB-ul estimat la 1.768,8 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat mult mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-56,5 miliarde lei și -3,52% din PIB).

De reținut, deficitul lunar a crescut din nou, până la 0,87% din PIB, de la 0,55% pe august, după 0,4% în iulie și 0,2% în iunie, ceea ce confirmă un trend îngrijorător al acestui indicator critic.

Situația rămâne problematică în raport cu ținta rectificată la -6,94% din PIB. Pe datele din urmă, spațiul de 1,5 puncte procentuale rămas pentru T4 2024 s-ar putea dovedi insuficient (2,95pp în 2021, 2,64 pp în 2022 și 2,13 pp în 2021).

În contextul creșterii economice modeste (+0,7% pe primul semestru al anului curent, date provizorii), încasările au fost, totuși, mai mari cu 13% în primele nouă luni din 2024 (aproape 48 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul de 4,62% pe IPC, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,6 pp raportat la PIB (de la 22,9%, la 23,5%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de aproape 88 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 26,5% până la 29%.

Simplificat, în perioada ianuarie – septembrie 2024, statul a cheltuit 23 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasați la bugetul general consolidat (dublu, adică 46 de lei peste 100 lei efectiv colectați, strict la bugetul de stat).

Cu observația că a lăsat un deficit de peste trei miliarde lei la fondul național de sănătate, bugetul de stat s-a păstrat „în linie” cu deficitul bugetului general consolidat. În premieră pentru ultimii ani și în context electoral, soldul general al bugetele locale a intrat semnificativ pe minus (-2,52 miliarde lei, respectiv -0,06% din PIB), în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a fost de peste patru miliarde lei).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22%, adică aproape 6,6 miliarde lei în plus) și creșterea mai redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (+20% sau +23,4 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (circa 140 miliarde lei).

La impozitele indirecte, în contextul în care cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe primele 8 luni ale anului (+7,3%), avansul TVA a urcat peste ritmul general al creșterii veniturilor (+17,2%, de la 75 miliarde lei la 88 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+17,1%, adică un plus de 4,7 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (circa -70% sau aproape -21 miliarde lei), fiind compensată doar parțial de majorarea cu 501% (+9,1 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 391% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+3,2 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor, cu 60% peste cel al veniturilor

Ritmul de creștere al cheltuielilor (+20,7%) a fost cu 60% peste cel al veniturilor (+13%). El include creșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+6,8 miliarde lei sau +407%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de 420% sau aproape 11 miliarde lei. De reținut sporul consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, aproape +19 miliarde lei (+80%).

Ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate s-a regăsit în avansul cheltuielilor de personal, ce a urcat la 23,6% (22,8 miliarde lei în plus, CEA MAI MARE CREȘTERE NOMINALĂ DIN BUGET).

Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 14,2%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (+20,5 miliarde lei nominal).

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (12,14 miliarde lei nominal, respectiv +22,5%). În schimb, subvențiile au scăzut ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-0,41 miliarde lei nominal, respectiv -2,9%).

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 3,06 miliarde lei sau +13%).