România s-a situat în T2 2024 pe locul patru între statele membre UE în ce privește scăderea prețurilor din agricultură, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu o valoare de circa -9%, țara noastră apare imediat după podiumul constituit din Ungaria (-13%), Polonia (-12%) și Cehia (-10%).
Coincidență interesantă, toate cele patru state au un regim valutar similar, de flotare a monedei naționale în afara Zonei Euro. La polul opus, s-au situat țări care au înregistrat o creștere a prețurilor în sectorul agricol, precum Grecia (+8%), Letonia (+4%), Cipru și Irlanda (ambele cu +3%).
În ceea ce privește cheltuielile agricole care nu sunt legate de investiții, România (-7%) apare pe locul 5 la scăderi, după Croația (-14%), Ungaria, Spania, Slovacia (câte -11%) și Lituania (-10%). Din perspectiva valorii adăugate în agricultură, am înregistrat, astfel, o anumită îmbunătățire, însă evoluția prețurilor nu va ajuta rezultatul mai bun decât în anul anterior la producția fizică.
La majoritatea culturilor vegetale, scăderea prețurilor a fost semnificativă și a ajuns la peste o cincime în cazul cerealelor, care au avut o pondere însemnată în producția vegetală (-22,4% per total, cu -23,3% la porumb boabe și -21,4% la grâu). Rezultatul a fost ameliorat pe segmente precum mere (+3,1%) sau vin (+7,8%).
[1]
De reținut rezultatul pozitiv pe segmentul de zootehnie (+2,6%), aflat altmiteri în declin de mulți ani, rezultat care ar fi putut conta mai mult dacă și ponderea în agricultură ar fi fost mai mare.
Astfel, prețurile au crescut semnificativ la ovine și caprine (+6,7%, de unde ar trebui să fim mai atenți la pesta aflată acum în discuție, după dublarea indicelui de preț în ultimii patru ani, până la 202%), la bovine (+6,1%), au rămas aproape neschimbate la porcine (+0,1%) și s-au diminuat ușor doar la păsări (-2,5%).