Explozia fraudelor online poate fi considerata normala in conditiile dezvoltarii pe masura a digitalizarii si serviciilor bancare online.

Dar ceea ce-mi da de gandit este usurinta cu care escrocii pot accesa o aplicatie bancara, pot face transferuri catre platforme de criptomonede dubioase, pot retrage bani de la bancomate straine si pot chiar sa faca imprumuturi online in numele celor inselati.

Am auzit o banca scuzandu-se ca din moment ce platile se face acum instant, in cateva secunde, nu le mai poate opri sa ajunga in conturile hotilor, dupa plangerile clientilor.

In opinia bancilor, o tranzactie frauduloasa se considera a fi facuta de client, daca s-a facut conform procedurilor (de pe telefon, cu parolele aferente), desi a fost facuta, evident, de un escroc.

Iar alta banca zicea ca nu mai poate face nimic dupa ce conturile unui client au fost golite de hoti, adica banii nu se mai pot recupera. Asta stim si noi: ca nu exista autoritati (politie, interpol etc.) care sa poata da de urmele hotilor online, ajutati din plin de marile corporatii online, precum Google sau Facebook.

Dar toate astea nu scuza masurile pentru prevenirea fraudelor pe care bancile ar fi trebuit sa le adopte, cu prioritate fata de dezvoltarea digitalului si platilor instant.