Producția industrială a scăzut cu -2,1% în aprilie 2024 față de luna anterioară pe seria brută și cu -1,3% în varianta ajustată în funcție de perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare.

Totuși, comparativ cu aceeași lună din 2023, s-au consemnat valori de +12,1% brut și +3,6% ajustat. Astfel, sezonalitatea a îmbunătățit semnificativ rezultatele în ambele cazuri. 

Rezultatul cumulat pe prima treime a anului a fost +0,8% brut și +0,2% ajustat. Revenirea pe plus constituie un semnal important după ce, în 2023, producția industrială a consemnat o diminuare de -2,3% a valorii adăugate brute iar T1 2024 se încheiase cu -2,7% brut, respectiv -0,9% ajustat.

În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a păstrat aproape același nivel ca în luna anterioară (-0,1%), ceea ce a permis un avans de +16,9% față de aprilie 2023, temperat în varianta ajustată de dispunerea zilelor lucrătoare (+6,4%). Cumulat de la începutul anului, industria prelucrătoare a trecut pe plus (+1,9% față de -2,7% la finele T1).

Pe segmentul extracției, s-a consemnat o diminuare marginală a activității (-0,3%) față de martie 2024 dar un avans de 5% comparativ cu aprilie 2023, încă insuficient pentru a trece pe plus cumulat după 4 luni (-0,5%). Pe partea de energie, rezultatul de -16,7% față de luna anterioară a determinat scăderea generală, precum și o scădere de -2,6% pe primele patru luni.

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună aprilie pe intervalul 2018 - 2024, cu referința în nivelul mediu consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). Situația rămâne încă problematică deoarece, conform seriei statistice oficiale, rezultatul din 2024 a fost cel mai slab din ultimii șapte ani, cu excepția unei luni afectate puternic de situația pandemică.

[1]

Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele patru luni ale anului curent, se numără fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+16,7%), fabricarea altor mijloace de transport (+16,5%), prelucrarea lemnului (+15,9%), fabricarea hârtiei și a produselor de hârtie (+13,7%) și industria metalurgică (+10,8%). 

La polul opus s-au situat activitățile de servicii anexe extracției (-29,1%), marochinăria (-23,1%), extracția cărbunelui (-19%), confecționarea de îmbrăcăminte (-17%), repararea mașinilor și echipamentelor (-15,5%), fabricarea produselor de cocserie (-12,3%) și fabricarea produselor farmaceutice (-10,5%).

În ce privește evoluția producției industriale pe date comparabile față de luna anterioară, România s-a situat pe locul 20 din 27 între țările UE, cu -1,3%, peste Estonia (-1,5%), Cipru (-1,7%), Portugalia (-2,4%) sau Suedia (-2,5%). Polonia (+6,7%), Bulgaria (+3,3%), Cehia (+0,6%), Ungaria (-0,6%) și Polonia (+6,7%) au avut evoluții mai bune decât noi.

Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, cu +3,8%, țara noastră s-a poziționat pe locul 8, printre cele doar 13 state membre care au înregistrat o creștere în sectorul industrial. Valoarea de +3,8% a fost mai bună decât media europeană (-2%) și cea a Zonei Euro (-3%) și semnificativ peste valorile din Cehia (-0,4%) sau Ungaria (-2,3%) dar mai jos decât Polonia (+4,7%).