Producția industrială a crescut cu 8,1% în martie 2024 față de luna anterioară pe seria brută și cu 3,9% în varianta ajustată în funcție de perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare.

Astfel, deși sezonalitatea a înjumătățit revenirea, aceasta rămâne semnificativă. Comparativ cu aceeași lună din 2023, s-au consemnat valori de -4,2% brut, însă +2,8% ajustat. 

Rezultatul cumulat pe primul trimestru a fost -2,7% brut și -0,9% ajustat. Reamintim că, în 2023, producția industrială a consemnat o diminuare de -3%. Ceea ce constituie o problemă, în contextul nivelului prognozat de creștere economică pe 2024, estimat la +3,4%, industria fiind sectorul cu cel mai mare impact în formarea PIB.

În structură, trebuie remarcat că industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a avut cea mai mare creștere comparativ cu luna anterioară (+9,3%), însă a rămas mult sub nivelul aceleiași luni din 2023 (-4,6%), fiind defavorizată de dispunerea zilelor lucrătoare (în varianta ajustată, rezultatul este +3,7%).

Pe segmentul extracției, s-a consemnat o creștere a activității (+8% față de februarie 2024 dar -2,1% comparativ cu martie 2023 și insuficient pentru a trece pe plus cumulat după 3 luni). Pe partea de energie, rezultatul de -0,1% față de luna anterioară a însemnat o diminuare de -1,8% comparativ cu martie 2023 și o scădere de -2,6% pe primul trimestru.

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună martie pe intervalul 2018 - 2024, cu referința în nivelul mediu consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). Situația rămâne problematică deoarece, conform seriei statistice oficiale, rezultatul din 2024 a fost cel mai slab din ultimii șapte ani, cu excepția lunii în care s-a declanșat pandemia.

[1]

Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele trei luni ale anului curent, se numără fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+14,5%), industria metalurgică (+11,4%), fabricarea hârtiei și a produselor de hârtie (+9,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+8,8%), prelucrarea lemnului (+6,8%) și industria alimentară (+6%). 

La polul opus s-au situat activitățile de servicii anexe extracției (-30%), marochinăria (-28,7%), repararea mașinilor și echipamentelor (-22,1%), confecționarea de îmbrăcăminte (-21,3%), fabricarea produselor farmaceutice (-19,5%), fabricarea produselor textile (-12,9%) și a celor din tutun (-12,7%).

În ce privește evoluția producției industriale pe date comparabile față de luna anterioară, România s-a situat pe locul patru între țările UE, cu +3,8%, după Irlanda (+12,8%), Belgia (+6,8%) și Luxemburg (+4,5%). Media europeană (+0,2%) și media Zonei Euro (+0,6%) au fost modeste iar Cehia (-1,7%), Ungaria (-3%) și Polonia (-5,1%) au avut evoluții negative.

Comaparativ cu aceeași lună a anului precedent, țara noastră s-a pozițat pe podium, printre cele doar 11 state memebre care au înregistrat o creștere în sectorul industrial. Valoarea de +3,5% a fost mai bună decât media europeană și cea a Zonei Euro (ambele cu -1%) și semnificativ peste evoluțiile din Cehia (-2,7%), Ungaria (-2,8%) și Polonia (-3,1%).