Razboiul din Ucraina si explozia preturilor si dobanzilor cresc riscurile de operare ale bancilor, care sunt nevoite sa adopte masuri prudentiale, in principal prin intarirea rezervelor de capital din emiterea de obligatiuni sau din profitul neplatit actionarilor sub forma de dividende.

Motiv pentru care am trimis la Banca Nationala a Romaniei (BNR) trei intrebari cu privire la acest fenomen:

1. Bancile romanesti dispun de suficient capital pentru indeplinirea cerintei legale de fonduri proprii si datorii eligibile (MREL)? Daca nu, de cat capital mai au nevoie acestea?

2. Care sunt rezultatele testului de stres asupra bancilor romanesti, in cazul inrautatirii situatiei economiei in acest an?

3. Care sunt recomandarile BNR pentru banci in noul an?

Raspunsul BNR:

"Poziția prudențială și financiară a sectorului bancar românesc este în prezent una adecvată, mult mai solidă decât cea de la debutul crizei financiare din perioada 2008-2009.

Riscurile sunt în creștere, atât la nivel local, cât și internațional, aspect semnalat inclusiv prin avertizarea CERS din septembrie 2022.

Astfel, pentru perioada următoare se conturează o serie de riscuri la adresa stabilității financiare a Uniunii Europene, ce fac necesară adoptarea unor măsuri micro și macroprudențiale în vederea întăririi rezilienței sistemului financiar în ansamblu.

Banca Națională a României derulează anual exerciții de testare la stres a solvabilității sectorului bancar din România.

Rezultatele ultimului exercițiu de acest fel are următoarele principale concluzii în cazul materializării scenariului advers (consistent cu o înrăutățire a situației economice):

• În următorii doi ani, rata solvabilității ar urma să scadă, dar s-ar menține la nivel agregat la un nivel peste cerințele globale de capital (engl. OCR – overall capital requirements).

Rezerva de capital acumulată în ultima perioadă ar urma să se erodeze, dar oferă un bun spațiu de absorbție a pierderilor estimate în cadrul acestui scenariu.

• Băncile ar avea în continuare capacitatea, în general, de a genera profit operațional, chiar și în condiții nefavorabile (în special cele de talie mare, care sunt mai eficiente din această perspectivă). Veniturile nete din dobânzi nu ar urma să sufere modificări semnificative în anul 2023 (față de cele din anul 2022) în cazul acestui scenariu, ca urmare a compensării creșterii cheltuielilor cu dobânzile prin veniturile consistente din dobânzi.

• Persistența unor rate ale dobânzii ridicate în perioada următoare va testa capacitatea de rambursare a datoriei atât în cazul populației, cât și al societăților nefinanciare. Astfel, este așteptată în cazul acestui scenariu să se înregistreze o înrăutățire a calității activelor, mai ales din prisma ratei creditelor neperformante.

De asemenea, este posibil ca măsurile de susținere a debitorilor de către bănci (incluzând măsuri de restructurare a datoriei) să crească în importanță în perioada următoare.

Gradul scăzut de apel al debitorilor la măsurile de moratorii legislative prin OUG 90/2022 au fost aplicabile într-o perioadă mai puțin critică pentru debitori.

În contextul suprapunerii cu alte măsuri de sprijin din partea statului (precum plafonarea prețurilor la energie), băncile au primit doar 6605 de cereri, cu un grad de aprobare de 42 la sută, acoperind expuneri de 0,9 miliarde lei (septembrie 2022).

Apelul redus poate fi explicat și de faptul că băncile au avut un caracter proactiv și au reacționat în favoarea clienților, permițând clienților persoane fizice să facă tranziția de la ratele de referință ROBOR la IRCC, beneficiind astfel de rate mai scăzute.

Pe măsură ce creșterea ratelor de dobândă va contribui la majorarea indicelui IRCC aplicabil, riscul de credit ar urma să se intensifice și în cazul acestor credite.

• După ce materializarea riscului de piață a condus în anul 2022 la înregistrarea unor pierderi nerealizate semnificative din marcarea la piață a titlurilor de valoare cu venit fix (în general, titluri de stat) în urma deplasării ascendente semnificative a curbelor de randament, este de așteptat ca acest fenomen să se tempereze în anul 2023. În anul 2024, pe fondul stabilizării dobânzilor, s-ar înregistra câștiguri moderate din procesul de marcare la piață.

• Pierderile aferente riscului operațional ar urma să crească pe orizontul de analiză în cazul scenariului advers, după o perioadă de trei ani (2019-2021) marcată de o reducere a acestor pierderi la nivelul sectorului bancar românesc.

Aceste evoluții estimate sunt consistente și cu îngrijorările la nivel european și național privind accentuarea de o manieră importantă a riscului operațional în contextul continuării digitalizării și a situației geopolitice din regiune.

Care sunt recomandările BNR pentru bănci în noul an

Riscurile la adresa stabilității financiare s-au intensificat din a doua parte a anului 2022, ca urmare a creșterii incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice, precum și a înăspririi condițiilor financiare în contextul proceselor de reajustare a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global.

Banca Națională a României, împreună cu autoritatea macroprudențială (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) monitorizează atent evoluțiile cadrului macroeconomic intern și extern în vederea identificării celor mai bune măsuri de reducere a riscurilor la adresa stabilității sistemului financiar.

În contextul expirării recomandărilor cu privire la limitarea distribuirilor de dividende și a unor riscuri în creștere, CNSM a emis, în luna octombrie 2022, un comunicat prin care „încurajează instituțiile de credit să aibă o conduită foarte prudentă în perioada următoare în ceea ce privește politica de distribuire a dividendelor, care să conducă la consolidarea capitalizării, în vederea gestionării adecvate a turbulențelor care se pot manifesta în viitorul apropiat”.

Ulterior, BNR a recomandat în mod specific unor bănci considerate relevante din perspectiva stabilității financiare să nu distribuie dividende din profitul anului 2022, în vederea menținerii unei rezerve de capital adecvată ținând cont de provocările actuale.

În următoarea perioadă, caracterizată de incertitudini ridicate cu privire la evoluțiile macroeconomice și geopolitice, BNR recomandă menținerea de către instituțiile de credit a unor politici prudente privind managementul riscurilor.

Suplimentar, se recomandă creșterea intermedierii financiare de o manieră sustenabilă, prin colaborarea cu reprezentații Guvernului în vederea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, inclusiv prin folosirea mai amplă a fondurilor europene.

Totodată, în contextul procesului de tranziție la o economie verde și având în vedere nevoia de investiții pentru implementarea de tehnologii noi și inovative, dar și pentru decarbonizarea activităților, creditarea verde poate contribui la creșterea intermedierii financiare.

Acest segment de creditare este încă în formare, iar sectorul bancar poate contribui pentru susținerea unei creșteri de o manieră sustenabilă prin: (i) creșterea gradul de conștientizare asupra importanței conceptului de sustenabilitate și (ii) oferirea de produse și servicii bancare specifice.