România a consemnat în noiembrie 2022 o creștere de 1,0% a producției industriale față de luna anterioară pe seria brută dar o scădere de -1,1% pe valoarea ajustată în funcție de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare. Astfel, sezonalitatea a ajutat rezultatul iar perspectiva rămâne aproape stabilă. 

În condițiile efectului de bază, dat de revenirea robustă a activității economice după epuizarea efectelor majore ale pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare semnificativ mai slabă atât pe seria brută (-4,0%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (-3,5%).

Cumulat pe primele 11 luni ale anului, s-a consemnat o diminuare de -1,1% brut și -1,6% ajustat. Ceea ce se constituie într-un rezultat îngrijorător pentru obținerea nivelului de creștere economică previzionat pe anul 2022, industria fiind sectorul cu cea mai mare contribuție în formarea PIB.

Reamintim că prognoza oficială a Comisiei Naționale de specialitate a fost revizuită în jos de la +1,5% în primăvară, la +0,6% în vară, pentru a ajunge la -1,2% în varianta de toamnă, valoare plauzibilă potrivit celor mai recente date colectate.

În structură, datele arată mai bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un avans cumulat la 11 luni de +0,3% și unul de 1% față de luna anterioară, chiar dacă a bifat un -1,8% comparativ cu aceeași lună a anului anterior.

Pe fondul scăderii prețurilor la petrol și gaze naturale, s-a consemnat o scădere conjuncturală a activității pe segmentul de energie (-18,8% față de aceeași lună a anului precedent, deși +2,2% peste octombrie 2022). De la începutul anului, avem o reducere mai ponderată pe segmentul extracției (-2,9%) față de energie (-8,8%).

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună august pe intervalul 2016 - 2022, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100).

Situația este problematică, conform datelor INS, deoarece producția industrială la mijlocul anului 2022 s-a situat, în termeni reali, cu aproape un punct procentual sub cea din urmă cu șase ani (!) și cu 13,6 puncte procentuale sub nivelul maxim, atins în noiembrie 2018.

[1]

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără repararea și întreținerea echipamentelor (+33,0%), marochinăria (+21,9%) și tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (+21,1%), urmate la mare distanță de produsele din prelucrarea țițeiului (+12,8%), producția de mașini, utilaje și echipamente (+11,1%) și fabricarea altor mijloace de transport (+6,3%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate s-au situat ramuri critice, precum fabricarea produselor și substanțelor chimice (-21,7%), industria metalurgică (-13,3%), prelucrarea lemnului (-12,7%), producția de enrergie (-8,8%), fabricarea echipamentelor electrice (-5,5%) și producția de mobilă (-4,9%).

Cifra de afaceri, creștere nominală dar scădere în termeni reali
Pe fondul majorării prețurilor industriale până la aproape 47% (chiar 63% la intern), cifra de afaceri din industrie pe primele nouă luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 26,6% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2021. Adică undeva la circa -14% în termeni reali.

Situația este încă și mai puțin bună în cazul industriei prelucrătoare, a cărei cifră de afaceri s-a majorat în termeni nominali cu doar 24,2%, cu valori mai mari în cazul bunurilor intermediare (+25,4%) și bunuri de uz curent (+22,8%), dar relativ reduse la bunuri de capital (+17,9%) și bunuri de folosință îndelungată (+11,2%).

Cifra de afaceri a înregistrat (aparent) creșteri pe toată linia, cu +3,2% față de octombrie, +16,9% comparativ cu noiembrie 2021 și +25,8% cumulat la 11 luni. Totuși, trebuie avut în vedere că aceste ritmuri țin de valori nominale, în condițiile în care indicele prețurilor din industrie a depășit 35%.


În ceea ce privește evoluția comenzilor noi, se poate decela o diferențiere în structură, cu creșteri pe noiembrie 2022 de 2,2% față de luna precedentă pe segmentul bunurilor intermediare și de 5,8% la bunuri de uz curent, în contrast cu diminuări de 0,4% la bunuri de capital și de -12,7 la bunuri de folosință îndelungată, deși ritmul după 11 luni rămâne pozitiv (+19,4%).