Prioritati si obiective strategice de supraveghere a BNR pentru anul 2022:

Potrivit prevederilor art.169 (1) alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Banca Națională a României stabilește, cel puțin anual, un program de supraveghere prudențială pentru instituțiile de credit pe care le supraveghează, în conformitate cu dispozițiile art.167 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.173 (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare, ,,În exercitarea competenţelor sale, Banca Naţională a României trebuie să aibă în vedere convergenţa instrumentelor şi practicilor de supraveghere în aplicarea legii, reglementărilor şi cerinţelor autorităţilor competente, adoptate în domeniu la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene”.

Începând cu anul 2021, Banca Națională a României urmărește corelarea obiectivelor de supraveghere la nivel național cu prioritățile strategice de supraveghere stabilite la nivelul Uniunii Europene. 

Aceste priorități se pot adăugă celor stabilite în funcție de
particularitățile sistemului bancar național, vulnerabilitățile și principalele riscuri cu care acesta se poate confrunta.

În acest sens, potrivit Regulamentului 1093/2014 (1), Autoritatea Bancară Europeană (ABE) identifică, cu contribuția autorităților naționale competente, până la două priorități cu relevanță pentru întreaga Uniune, pe care acestea le iau în considerare la stabilirea programelor lor de lucru. 

Acest mandat a fost acordat cu scopul elaborării unei culturi comune de supraveghere la nivelul Uniunii, asigurării unor practici de supraveghere consecvente și garantării unor abordări coerente în ansamblul Uniunii. 

Procesul de identificare și implementare a strategiilor prioritare la nivelul UE acoperă o perioadă de trei ani, timp în care sunt urmărite progresele obținute în privința diminuării sau eliminării vulnerabilităților identificate, respectiv a îmbunătățirii practicilor de supraveghere urmare implementării priorităților selectate.

În acest context, în anul 2020, au fost stabilite ca priorități strategice la nivelul UE, pentru o perioadă de trei ani, sustenabilitatea modelului de afaceri și guvernanța adecvată a instituțiilor de credit, priorități care au fost reflectate și în programul de supraveghere al Băncii Naționale a României.

Aceste priorități au avut în vedere importanța pe care o are asigurarea unui sector bancar sigur și solid, cu modele de afaceri durabile, pentru buna funcționare a economiei unei țări. 

Este, de asemenea, important ca băncile să dispună de strategii pentru a-și consolida modelul de afaceri și pentru a se asigura că acesta este profitabil pe o bază durabilă. 

Urmărirea acestor priorități în acțiunile de supraveghere au scos în evidență faptul că o serie de vulnerabilități structurale legate de sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor și guvernanța internă au fost accentuate de criza COVID, ceea ce necesită acțiuni eficiente și în timp util din partea băncilor. 

De asemenea, instituțiile de credit trebuie să își alinieze modelul de afaceri la mediul aflat într-o continuă schimbare, cu luarea în considerare a modificărilor în preferințele clienților, a schimbărilor tehnologice, concurenței etc.

***

Banca Națională a României are în vedere, potrivit programului de supraveghere prudențială aferent anului 2022, următoarele priorități și obiective strategice:

 Monitorizarea calității activelor și managementul riscului de credit, luând în considerare vulnerabilitățile apărute în contextul COVID 19

Obiective strategice:

o analiza calității expunerilor care au beneficiat de moratorii, precum și o analiză a concentrării acestora în sectoare vulnerabile;

o provizionarea adecvată a clienților neperformanți și gestionarea adecvată a creditelor neperformante;

o rolul funcțiilor de control intern în administrarea riscului de credit (inclusiv în contextul pandemiei COVID-19);

o standarde de acordare a creditelor, în conformitate cu Ghidul EBA privind acordarea și monitorizarea creditelor;

 Monitorizarea riscurilor aferente tehnologiei informației, comunicațiilor și de securitate, reziliența operațională

Obiective strategice

o riscul tehnologiei informației, comunicațiilor și de securitate - risc cibernetic, testare cibernetică, conștientizarea și gestionarea securității;

o riscul activităților externalizate – riscurile inerente la serviciile TIC externalizate semnificative și furnizori terți;

 Evaluarea modelului de afaceri

Obiective strategice

o Provocările pe care le ridică mediul cu rate scăzute ale dobânzii, inclusiv optimizarea costurilor;

o Transformarea digitală;

o Riscuri încorporate în anumite modele de afaceri;

 Guvernanța internă

Obiective strategice

o Strategii de transformare digitală;
o Cerințele AML/CFT și considerentele ESG ca parte a cadrului de guvernanță internă.

(1) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei, cu modificările și completările ulterioare

Sursa: BNR