Deficitul bugetului general consolidat după primele cinci luni din 2022 a fost de aproape 21 miliarde de lei (-1,57% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeași perioadă a anului trecut, minusul nominal a fost ceva mai mare de 26 miliarde lei și a însemnat -2,22% din PIB.

Pe fondul unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu 21,5% în termeni nominali, de la circa 147 miliarde lei la 179 miliarde lei (de la 12,5% la 13,5% dacă se face raportarea la rezultatul economic). Majorarea a fost absorbită parțial de avansul cheltuielilor publice, de la 174 miliarde lei la aproape 200 miliarde lei (de la 14,7% la 15,1% din PIB),

În luna mai, rezultatul execuției bugetare (-0,34% din PIB) a păstrat traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului pentru anul în curs. Ceea ce dă speranțe pentru ajustarea bugetară vizată pe anul în curs (-5,84% din PIB), dacă situația financiară acceptabilă se va menține după noile beneficii oferite populației pentru compensarea creșterii prețurilor.

Totuși, la Bugetul de stat, raportul între sumele colectate și cele distribuite a fost de doar 75%, deficitul acestuia urcând la 2,17% din PIB. Pentru echilibrarea bugetului general consolidat s-a apelat la excedentele de la bugetele locale, unde raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la 115% (+5,9 miliarde lei) și de la instituțiile publice autofinanțate (venituri/cheltuieli 128%, de unde un plus de circa 3,8 miliarde lei).

Din cele circa 26 miliarde lei încasați în plus pe primele cinci luni din 2022, mai mult de un sfert s-au înregistrat în contul TVA (+8,7 miliarde lei, la o majorare procentuală de aproape 30%), o cincime din veniturile nefiscale (care includ încasări din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR), care au însumat 15,5 miliarde lei (+60%) și, cam la fel, din creșterea contribuțiilor de asigurări (principala componentă a veniturilor, în cuantum de 57,7 miliarde lei).

De remarcat faptul îngrijorător că singurele reduceri semnificative pe partea de venituri s-au consemnat la impozitul pe profit, unde reducerea cu peste un miliard de lei a însemnat o scădere de 12% față de aceeași perioadă a anului anterior, și la „alte impozite, venit, profit și câștiguri de capital”, cu -380 milioane lei sau -22,1%.

Avansul cheltuielilor din primele cinci luni ale lui 2022, de 15,2% în raport cu anul precedent, a fost generat în principal de majorarea cu circa 18% a sumelor destinate asistenței sociale (peste 11 miliarde lei în plus) și, atenție, de majorarea obligațiilor achitate în contul dobânzilor (+3,84 miliarde lei sau +54%).

[1]

Altminteri, ritmul minim de creștere a fost relativ moderat (+4,6%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut masiv pe fondul inflației anuale majorate la 14,49%. În timp ce cheltuielile de capital s-au diminuat (-4%), subvențiile au crescut cu nu mai puțin de 56%, adică +1,6 miliarde lei.

Evoluție îmbucurătoare în contextul necesității de a susține creșterea economică prin investiții publice, avansul sumelor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă a fost de 19% (+2,2 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului anterior) iar cel al banilor alocați pentru bunuri și servicii de 17% (+3,8 miliarde lei).