România figurează în Raportul Comisiei Europene pe 2021 cu cea mai mare pondere a TVA neîncasat dintre țările membre UE (datele sunt din 2019).

Cu un procentaj de 34,9%, țara noastră s-a situat mult peste următoarele clasate în topul evaziunii la acest impozit indirect, Grecia (25,8%) și Malta (23,5%).

Pentru referință, menționăm că valorile cele mai reduse ale acestui indicator au fost consemnate de Croația (1%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%). În termeni absoluți, cele mai mari sume neîncasate s-au înregistrat în Italia (30,1 miliarde euro) și Germania (23,4 miliarde euro), dar aceste sume se raportează în economii cu mult mai mari decât a noastră.

Cu 7,4 miliarde euro, România a pierdut un venit la bugetul pe 2019 echivalent cu 3,32% din PIB, în condițiile în care deficitul total din execuția pe anul respectiv a fost de 4,63%. Cu alte cuvinte, doar din încasarea completă a TVA am fi acoperit peste 70% din deficit sau, în cazul în care am fi avut neîncasările la jumătate din situația de fapt, ne-am fi încadrat lejer în ținta de -3% din PIB.

De altfel, Raportul CE 2021 atrage atenția că așa-numitul „TVA gap” (diferența dintre sumele care trebuiau încasate și cele care au fost colectate efectiv, în limba engleză) măsoară capacitatea administrației fiscale din fiecare țară iar sumele pierdute pe această cale afectează atât serviciile publice oferite la nivel național cât și bugetul Uniunii (unde aduce cam o optime din total).

Față de anul precedent, TVA gap a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative îmbunătățiri au fost consemnate în țări apropiate ca nivel de dezvoltare de țara noastră, Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (scăderi cuprinse între -3,2 puncte procentuale și -2,2 puncte procentuale).

[1]

Ca exemple de bună practică și țintă de atins pentru statele care au probleme în colectare, CE a menționat succesul obținut de Suedia, Finlanda și Estonia, care au reușit să limiteze sistematic de mai mulți ani pierderile din încasarea TVA la mai puțin de 5% din sumele datorate.

Din păcate, România figurează pe podium la creșterea TVA gap, cu un rezultat față de anul anterior de +2,3 puncte procentuale, după Malta (+5,4 pp) și Slovenia (+3 pp). Pentru a vedea care este miza alinierii la cea mai bună practică europeană, menționăm că aceasta ar însemna pentru bugetul statului un plus de peste 6 miliarde euro anual sau aproape 3% din PIB.