România figurează pe podium în UE la mărimea deficitului de cont curent exprimată în miliarde euro minus pe fluxurile financiare cu exteriorul în T2 2020, cu un rezultat de -4,6 miliarde euro.

Datele prezentate de Eurostat ne poziționează după o economie mult mai mare, cea franceză ( -6,0 miliarde euro, aflat în ameliorare evidentă) și la concurență cu Grecia, care a stat ceva mai bine decât noi în cele trei trimestre anterioare.

Fapt îngrijorător, valoarea negativă consemnată în al doilea trimestru al anului curent a fost mai mare cu aproape 60% față de primul trimestru și în creștere cu peste 50% comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Foarte important de remarcat, tendința de ajustare din cele trei trimestre anterioare a fost inversată brusc, într-un context internațional dificil.

Pentru a ne poziționa în context european, vă prezentăm situația deficitelor in extenso, cu observația importantă că alte 16 membre au excedent de cont curent. Iar UE, în ansamblul său a avut un plus de 108,8 miliarde euro în T2 2021, ce-i drept în scădere față de cele +122,9 miliarde euro din T1 2021.

De altfel, șase țări au consemnat valori mai mici de 1 miliard de euro pe minus iar Portugalia și Austria au mai fost în trimestrele anterioare și pe plus, ceea ce nu e cazul nostru.

Interesant, primii doi parteneri comerciali ai României apar în topul excedentelor de cont curent (Germania +56,7 miliarde euro) și Italia (+16,3 miliarde euro), cu Olanda (+23,6 miliarde euro) intercalată între ei.

Consecințele pentru echilibrul macroeconomic sunt majore, deoarece de la -5,2% din PIB anul trecut (când am trecut binișor de pragul recomandat de -4% din PIB stabilit prin tabloul de bord instituit la nivel european) riscăm să depășim până și cota de avarie de -5,5% din PIB prognozată oficial de Comisia Națională de specialitate.

Cu implicații inevitabile pe cursul de schimb și stabilitatea prețurilor, de care nu este străină abordarea franco-fanariotă a gestiunii în economie.