Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele opt luni din 2021 un deficit de aproape 40 miliarde lei, echivalent cu -3,35% din PIB.

Rezultatul înseamnă o reducere considerabilă (1,84 puncte procentuale) față de execuția consemnată în august 2020 (-5,19% din PIB) și păstrează șansele de a ne încadra la finele anului în ținta stabilită la rectificare, de -7,13% din PIB, mai ales că nu sunt prevăzute indexări de pensii sau salarii.

Ponderea în PIB a veniturilor pe primele opt luni ale anului a crescut la 20,5% în 2021, de la 19,1% în 2020, iar cea a cheltuielilor a scăzut de la 24,3% la 23,8%. Cam un punct procentual din plusul acumulat la venituri a venit din majorarea încasărilor interne iar 0,4 pp din sporul considerabil al sumelor primite din exterior.

Plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de aproape 10 miliarde lei, mult sub cele similare din 2020 (circa 31 miliarde lei) și de aici a rezultat principala sursă de ajustare fiscală.

De reținut și creșterea importanței fondurilor UE la peste 7% din veniturile bugetului public, sumă esențială pentru refacerea economiei și măsurile impuse de criză. Însă ar trebui să fim atenți la creșterea dependenței de exterior și la conformarea cu cerințele impuse, atunci când procedura de deficit excesiv va fi reinstituită (pandemia ne-a salvat exact când intrasem sub lupa UE).

Pe partea de impozite directe, se remarcă scăderea părții care revine contribuțiilor de asigurări în veniturile statului, deși pensiile au fost majorate cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut (ceea ce a trimis sumele adăugate drept subvenții de la bugetul de stat pentru plata pensiilor la peste 10 miliarde de lei).

La impozite indirecte, refacerea ponderii încasărilor din TVA (a doua mare sursă de bani pentru buget) la peste 20% din total s-a suprapus peste trendul de scădere a părții care revine din accize. Creșterile în termeni nominali de +41,2% la TVA (de la 35 miliarde lei spre 50 miliarde lei) și de 16,6% la accize (de la 19 miliarde lei la 22 miliarde lei) au fost considerabile.

Ritmul de majorare a cheltuielilor publice (+9,4%), s-a situat la mai puțin de jumătate din avansul veniturilor (+19,6%).

Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar +2,6% iar asistența socială (+9,2%) păstrată „în linie” cu creșterea generală a cheltuielilor. Accentul a fost deplasat spre investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni.

[1]

De remarcat păstrarea sub media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+8,7%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă au avansat cu aproape 40%.

Pe de altă parte, scăderea sumelor achitate pentru subvenții cu circa 14% nu a adus mari economii dar a afectat activitatea unor operatori economici din agricultură.