Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 4 lei (+0,1%), până la 3.545 lei (720 euro la cursul din luna august 2021, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale crescute până la 4,95% la finele primelor șapte luni din 2021, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a coborât la +0,1%, cea mai redusă valoare din ultimii ani. Trendul de scădere a devenit evident în al doilea trimestru al anului curent.

Ajustarea cu nivelul preţurilor în context european arată o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.314 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). În condițiile unei inflații lunare record (+0,97%), salariul real de referinţă a scăzut cu 0,9 puncte procentuale față de luna anterioară, până la 227,2% față de cel de referință, din octombrie 1990.

[1]

Astfel, evoluția câștigurilor salariale a ajuns mult sub productivitatea muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea acestui indicator s-a manifestat anterior pandemiei (-1,3% în anul 2019) iar impactul Covid a adăugat un declin de -4,2% pe 2020. Revenirea din T2 2021 (aprilie +66,5%, mai +29,4% și iunie +12,1%), a fost amplificată de efectul de bază al scăderilor din T2 2020.

Avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 15,7% în termeni nominali a pensiilor pe T2 2021, adică 11,6% în termeni reali), corelată cu o revenire a producției de mărfuri sub avansul cererii, s-a tradus în majorarea deficitului comercial. Acesta a urcat după primele șapte luni ale anului la 12,9 miliarde euro sau 5,4% din PIB estimat pentru 2021.

Sectoarele bugetare, pe minus

Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în sectorul HoReCa (+13,5% nominal și +8,1% în termeni reali), dar acesta a rămas la coada salariilor din România (1.914 lei) iar majorarea a apărut doar prin raportarea la scăderea pronunțată din perioada de la debutul pandemiei.

Podiumul a fost completat în luna iulie de industria prelucrătoare, cu +10,5% creștere nominală și un avans de 5,3% al puterii de cumpărare și de tehnologia informației (+10,1%, respectiv +4,9%). Agricultura (+4,5%), comerțul (+3,2%) și serviciile administrative (+3,1%) sunt domeniile care s-au situat cu avansul puterii de cumpărare peste pragul de trei procente.

[2]

Urmare a politicii bugetare care urmărește reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul în sectorul public, salariile medii au scăzut în toate cele trei sectoare principale de stat, sănătatea, administrația și învățământul. Toate pe minus semnificativ ca evoluție a puterii de cumpărare (aproape opt procente la primele două și -14,8% în cazul învățământului).

De reținut și poziționarea altor domenii, precum construcțiile (-0,2%), tranzacțiile imobiliare (-0,7%), cercetare-dezvoltare (-0,8%) și distribuția apei, salubritate, deșeuri (-1,0%) în situația de scădere a puterii de cumpărare, deoarece creșterea nominală a salariilor s-a situat sub nivelul creșterii prețurilor.

Dată fiind tendința imprimată de sectorul de stat, inflația situată deja mult peste așteptările inițiale va eroda veniturile nominale iar media națională va deveni negativă.