România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in training” sau NEET în lb. engleză), conform unui raport publicat de Eurostat. Cu un procentaj 20,2%, suntem în grupul celor șase state membre în care mai mult de o persoană din cinci la grupa de vârstă 20-34 ani se poziționează în afara interesului pentru piața muncii.

Chsetiunea este de maximă importanță pentru o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung, simultan cu îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care nu pot lucra sau sunt retrase din activitate. Foarte sugestiv pentru falia între nord și sud pe piața unică, iată care sunt grupele de țări de la extremele acestui indicatori, inclusiv cu valorile pe sexe (unde stăm ceva mai bine față de media UE la bărbați dar mult mai slab la femei):

[1]

Se poate deduce foarte ușor că lipsa de educație și dezinteresul pentru muncă/lipsa de locuri de muncă nu fac bine la PIB și duc la utilizarea sub potențial a factorului uman, cum se spunea odinioară, „cel mai prețios capital”. De aceea, educația capătă o importanță aparte în dezvoltarea economică, mai ales în tentativa de reducere a decalajelor care ne separă de Occident.

În context, trebuie subliniat că România figurează pe penultimul loc între statele UE la ponderea tinerilor adulți aflați într-o formă de pregătire, cu doar 30,2% (doar Cipru apare mai jos, cu 28,8%), cu mult sub media europeană de 41,7%. Sub Malta (31,9%, dar acolo dacă nu învață tinerii au tendința pronunțată să lucreze) și vecinele Bulgaria (32,2%) și Ungaria (33,5%).

În fine, ar mai trebui amintită observația importantă din raportul Eurostat care atrage atenția că, în general, situația nu face decât să se înrătățească între 20 și 35 de ani, după cum se poate vedea din datele pe intervale de vârstă de câte cinci ani fiecare.

Noi figurăm per total, alături de Polonia, Slovacia și Ungaria, printre statele în care diferența între sexe este de 15 – 19 puncte procentuale (doar 11 -13 pp în Italia și Bulgaria), campioana fiind Cehia cu 24,2 pp. După care, la grupa 30-34 de ani ne mutăm la peste 20 pp diferență de gen, împreună cu Slovacia și Ungaria, din nou recordul fiind deținut de Cehia (32,9 pp mai mult la femei decât la bărbați).