Deficitul comercial a atins un nivel record în luna martie 2021, cifrat la 2.256,5 milioane euro potrivit datelor publicate de INS.

Suma este aproape 22% mai mare față de luna precedentă a anului trecut și aproape dublă față de cea consemnată în luna ianuarie 2021. Deși exporturile s-au majorat cu 20,1%, la 6,53 miliarde euro, evoluția negativă a fost dată de majorarea și mai mare a importurilor (+20,6%), până la 8,78 miliarde euro.

Cumulat pe primul trimestru din acest an, exporturile au fost de 17.719,5 milioane euro iar importurile de 23.046,5 milioane euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (FOB/FOB) s-a diminuat la doar 80,1%, valoare sub nivelul de anul trecut. De reținut trendul negativ pe care s-a înscris acest indicator-cheie de la ieșirea din precedenta criză. Ieșire obținută, în mare parte, tocmai prin echilibrarea schimburilor externe.

[1]

Deficitul consemnat deja în balanța de plăți pe segmentul de mărfuri după primul trimestru al anului în curs a ajuns la 5.327 milioane euro. Suma este echivalentă cu 2,3% din PIB estimat recent în creștere la 1.146 miliarde lei pentru anul 2021. Acest procentaj ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, în contextul în care statele din regiune au avut performanțe mult mai bune, cu minusuri minore sau aflate pe excedent comercial, inclusiv cu România.

De reținut, efectul de bază indus de pandemie a contribuit la valorile de peste 20% atât pe fluxul de livrări cât și pe intrările în țară. Deși similare, majorările de exporturi și importuri s-au tradus într-un avans puternic al soldului negativ. Pentru a reduce acest sold, va trebui să creștem exporturile într-un ritm semnificativ mai mare decât cel al importurilor, altminteri vom înregistra noi deficite lunare record, odată cu revenirea economiei.

Schimburile cu țările din UE au fost de 13,29 miliarde euro la export și 17,00 miliarde euro la import (75% din total la exporturi şi 73,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,43 miliarde euro și importuri de 6,04 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de circa 3,7 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 1,6 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare.

Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul cu sold pozitiv) a avut un rezultat negativ în luna martie (-61 milioane euro), deși a încheiat primul trimestru al anului la nivelul de +238 milioane euro. La diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost unul slab, cu un rezultat de circa -1,5 miliarde euro și o pondere în deficitul total de aproape 30%. Aceste evoluții nu arată prea bine pentru competitivitatea industriei, care ar trebui să dea tonul în tentativa de revenire economică.

Și mai îngrijorător, deficitul pe zona de produse alimentare a depășit după primul trimestru al anului pragul de 800 milioane euro. Gradul de acoperire sectorial al importurilor cu exporturile efectuate a fost de numai 59%, după o degradare continua de la nivelul de aproape 100% consemnat în urmă cu doar șase ani. Trendul negativ pe zona alimentară ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României, inclusiv din perspectiva siguranței naționale.

[2]

Majorarea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și creșterea într-un ritm susținut a activității în transporturi au contribuit la accentuarea minusului pe segmentul de combustibili și lubrifianți, unde capacitățile interne nu mai acoperă cererea. Dar cea mai importantă sursă a deficitului comercial cronic al României o reprezintă soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns după T1 2021 la peste 2,4 miliarde euro sau 45% din deficitul comercial total.