Deficitul de cont curent pe primele unsprezece luni ale anului trecut a ajuns la 9.763 milioane €, de puțin peste nivelul din aceeași perioadă a lui 2019 (9.655 milioane €).
Pe segmentul de bunuri a avut loc o majorare de 7%, contrabalansată parțial de o creștere cu 10% a soldului pozitiv la servicii. Astfel, pe total bunuri şi servicii s-a înregistrat o creștere cu 3,7% a minusului extern, până la aproape 8 miliarde €.
De reținut scăderile înregistrate de soldurile pozitive ale serviciilor de transport (-7%) şi la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-15%).
În contextul limitării deplasărilor, gradul de acoperire pe sectorul de turism (venituri faţă de cheltuieli de acest tip) s-a redus la numai 47% pe primele 11 luni din 2020.
Minusul rezultat a fost de circa 1,3 milliarde € dar s-a diminuat cu peste o treime față de aceeași perioadă a anului precedent.
Intrările pe segmentul de venituri primare (din muncă, investiţii în active financiare - investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii - şi alte venituri primare - impozite, subvenții -) s-au micșorat cu 11%, în timp ce ieșirile s-au diminuat cu 3% a ieșirilor, rezultând o creștere a deficitului cu 333 millioane €.
Pe partea de veniturile secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, intrările au crescut marginal (sub 2%) iar ieșirile s-au redus semnificativ (-11%).
Soldul pozitiv s-a majorat astfel de la +1.074 milioane € până la +1.580 milioane €, sau +47% (de reținut, însă, acest procentaj a scăzut în a doua parte a anului și s-a înjumătățit în luna noiembrie).
Investițiile directe ale nerezidenților pe primele 11 luni din 2020 au totalizat doar 1.876 milioane €, cu trei cincimi mai puțin comparativ cele 4.740 milioane € consemnate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 3.845 milioane €, iar creditele intragrup au însumat valoarea netă de 1.969 milioane € (filialele din România au ajuns să crediteze cu această sumă firmele-mamă).
Datoria externă totală a urcat în noiembrie 2020 la aproape 120 miliarde euro și a avansat cu peste zece miliarde € peste cea consemnată la finele anului trecut.
Creșterea s-a regăsit integral (în proporție de 113%) pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung, care s-a majorat cu peste 15% și a ajuns la 85.794 milioane € (aproximativ 40% din PIB estimat pe anul trecut), în timp ce datoria pe termen scurt s-a redus cu peste un miliard de euro, la 34.176 milioane €.
[1]
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat puternic după primele unsprezece luni ale anului 2020 (-65%), în raport cu cel de la finele lui 2019 (numai 144 milioane € faţă 417 milioane € la finalul anului trecut).
Cu toate acestea, s-a produs o mică revenire, de la 125 milioane € în octombrie. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a fost de 19%, de puțin sub nivelul de 19,3% înregistrat pentru 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat în noiembrie 2020 la 5,2 luni, semnificativ peste cele 4,5 luni consemnate în decembrie 2019.
[2]
Indicator sensibil pentru urmărirea stabilității macroeconomice, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), s-a majorat ușor în luna noiembrie la 74% (de la 73,7% în octombrie), peste nivelul consemnat anul trecut, dar a rămas sub cel din 2018.